În aşteptarea preoţilor

În Piaţa Mare, câteva sute de sibieni aşteptau soborul de preoţi. Cei mai mulţi, însă, s-au adunat în centrul oraşului după ce au participat la slujbele de Bobotează de la biserici şi s-au alăturat mulţimii din Piaţa Mare odată cu preoţii.

Un bătrân, nedezmeticit încă, întreabă de la ce biserică sunt preoţii abia sosiţi. "De la catedrală, de unde să fim?", răspunde un preot, făcându-şi loc prin mulţime. Nu începe bine slujba, că doi bătrâni încep a se fâstâci. "Să vezi că ne ţine vreo două-trei ore...", se îngrijorează unul dintre ei. Celălalt îl linişteşte: "Lasă că avem noroc că e timp frumos şi putem să stăm".

Îngenunchiat în zăpadă

Se citeşte Sfânta Evenghelie. Capetele se apleacă cu pioşenie. Nu se încumetă nimeni să îngenuncheze pe pământul ud şi rece. Şi totuşi... Un bărbat îşi scoate pălăria din cap, netezeşte cu mâna goală petecul de zăpadă pe care stă şi îngenunchează. Nu stă mult şi se ridică. Îşi acoperă capul din nou, îşi ia copilul de mână şi ascultă slujba în continuare. Alţii se împing spre bidoanele cu aghiasmă împrejmuite de un gard. Jandarmii îi potolesc şi le spun că o să ajungă apa sfinţită pentru toţi.

Recipiente de firmă

Un preot iese din mulţime cu un vas în mână. I s-a dat sarcină să toarne apa sfinţită din vas în cisterna cu apă, însă nu se încumetă să urce. Un credincios mai curajos urcă repede pe cisternă şi toarnă apa sfinţită, bucuros că a putut ajuta.

Slujba e pe sfârşite şi începe şi agitaţia. Credincioşii îşi scot recipientele la vedere. Îmi sar în ochi câteva dintre sticlele de plastic: una de bere, pe care o bătrână a pus o etichetă: aghiasmă mare, alta în care odată a fost aloe vera şi o sticlă în care a fost, nu demult, vodcă Polar - toate au primit sâmbătă apă sfinţită.

"Te rogi cu lacrimi în ochi"

Tanti Marieta Zubaşcu (foto) are 75 de ani şi participă la slujba de Bobotează de când se ştie. Nu îşi închipuie să nu abia aghiasmă în casă şi spune că apa sfinţită face minuni, ba chiar o vindecă de boli sau îi alină supărările. Dar pentru asta trebuie să te pui în genunchi şi să te rogi, nu oricum, ci plângând. "Eu duc apa acasă şi beau în fiecare zi, timp de o săptămână. Beau câte puţin, pe stomacul gol şi apoi mai beau doar când sunt sărbători mari. Această apă te lecuie. Te pui în genunchi şi te rogi, cu lacrimi în ochi şi apoi bei. Eu aşa fac în fiecare an. Şi cel mai important, eu chiar cred că apa asta face minuni şi de asta mă şi ajută Dumnezeu", spune bătrana.

Peste jumătate de oră, piaţa este din nou pustie. Au mai rămas doar doi-trei bătrânei care nu şi-au terminat poveştile.

10 tone de agheasmă

La slujba de Bobotează au participat aproximatix 2.000 de sibieni. Acestora li s-au pus la dispoziţie nu mai puţin de 10 tone de apă. Toată cantitatea de apă a fost depozitată într-o cisternă împrumutată de preoţi de la SC Apă-Canal SA (foto). Aproximativ 100 de jandarmi au fost prezenţi în Piaţa Mare pentru a evita evenimentele neplăcute. "Majoritatea au fost persoane vârstnice şi a fost mai greu de comunicat cu acestea, pentru că bătrânii sunt mai dificili. Dar nu au fost evenimente nedorite", spune Alexandru Costea, purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Sibiu.

Ce semnifică Boboteaza?

Boboteaza marchează sfârşitul ciclului de sărbători dedicate Anului Nou şi este închinată purificării mediului înconjurător, în special a apelor, de forţe malefice. De Bobotează se colindă, se soroceşte vremea şi belşugul holdelor în următorul an şi se deschide cerul. La riturile creştine de sfinţire a apei şi de botezare a credincioşilor, de scufundare a crucii în apă, poporul a adăugat numeroase practici de purificare: stropirea, spălatul sau scufundarea rituală în apa râurilor sau lacurilor, strigături şi zgomote, aprinderea focurilor, afumarea vitelor şi anexelor gospodăresti. Ca alimente rituale de bobotează sunt specifice piftia şi grâul fiert.