de Andreea RAU

Opt ore pe zi de tras la plan, fără pauze, pentru un venit de sub 200 de euro pe lună. Confecţionerii din Sibiu s-au săturat până peste cap de situaţia în care se află şi, de câţiva ani încoace, iau drumul străinătăţii. Pentru de patru-cinci ori mai mulţi bani, aleg să culeagă căpşuni în Spania, să construiască blocuri în Franţa sau să îngrijească bătrâni în Italia.

Patronii firmelor de confecţii se văd acum cu afacerile pe butuci, pentru că nu mai au pe cine să pună în spatele maşinilor de cusut. Unii dintre ei sunt decişi să lase baltă domeniul şi să se apuce de ceva mai avantajos.

2006 cu probleme

Declinul industriei textile a început să se simtă încă de anul trecut. Dacă, în 2004 şi 2005, patronii din confecţii nu s-au plâns de lipsa forţei de muncă, de anul trecut, tot mai puţini sunt cei care bat la porţile fabricilor în căutarea unui loc de muncă. "În 2004, numărul de salariaţi în industria confecţiilor era de 7.610, iar în 2005 a scăzut la 7.570, deci a rămas relativ constant", spune Gheorghe Silaghi, directorul adjunct al Direcţiei de Statistică Sibiu.

Anul trecut, însă, buba s-a spart, iar fabricile de confecţii au devenit din ce în ce mai pustii.

De la confecţii, la imobiliare

Deficitul de personal produce, implicit, greutăţi în procesul de producţie. Ceea ce înseamnă şi o pierdere în ceea ce priveşte profitul. Confecţia Sib 1 este una dintre societăţile care îşi fac planuri de supravieţuire pe piaţa textilelor.

Întrucât duce lipsă de confecţioneri, conducerea întreprinderii este nevoită să îşi restrângă activitatea de producţie. Iar, pentru a câştiga resurse financiare, magazinul societăţii, destinat comercializării de produse, va fi desfiinţat şi dat spre închiriere. Astfel că, pe ordinea de zi a viitoarei Adunări Generale a acţionarilor apare aprobarea hotărârii privind desfiinţarea activităţii de comercializare produse prin magazinul propriu situat la sediul societăţii şi modificarea obiectului principal de activitate în închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate. "Din producţie nu se mai fac bani, pentru că ducem lipsă de personal. Şi atunci ne-am gândit să ne restrângem activitatea şi să ne reprofilăm pe ceva mai profitabil. O să închiriem magazinul propriu", spune Ilie Dănilă, directorul general al SC Confecţia Sib 1 SA.

33 de demisii, în 30 de zile

SibDress este o altă întreprindere care se plânge de faptul că din ce în ce mai mulţi angajaţi renunţă la locurile de muncă. "În nici 30 de zile lucrătoare, au plecat 33 de oameni. Noi, pe de-o parte, ne luptăm să avem activitate, iar pe de altă parte, ne pleacă oamenii. Nu poţi avea producţie, fără oameni", spun Maria Iorga, director de resurse umane la SC SibDress SA.

Unul dintre motivele pentru care industria uşoară, ca şi alte ramuri ale economiei naţionale ale căror mărfuri erau căutate la export, a fost afectată, este fluctuaţia cursului de schimb. Pentru cei care produc pentru export, întărirea leului în raport cu euro a însemnat pierderi, întrucât producţia se face la un curs, iar plata la un altul. "Unul dintre multele motive pentru care industria cenfecţiilor nu mai merge este şi cursul euro/leu", confirmă Maria Iorga.

Migraţia confecţionerilor

În ceea ce priveşte lipsa de de personal, directorul societăţii Confecţia Sib 1 o motivează prin migraţia forţei de muncă în străinătate. "Faptul că pleacă foarte mulţi să muncească în străinătate afectează piaţa muncii de la noi. Dar eu consider că sunt destul de bine plătiţi şi aici. Media salariilor este de 6,5 milioane de lei, plus bonuri de masă", consideră Ilie Dănilă.

Conform Direcţiei de Statistică Sibiu, în 2004, salariul mediu brut al unui confecţioner era de 573 de lei, iar cel net ajungea la 454 de lei. În 2005, salariul brut a crescut la 704 lei, cel net fiind de 574 de lei.

Criză în toate domeniile

Faptul că sibienii nu mai sunt interesaţi de meseria de confecţioner o confirmă şi specialiştii în recrutare.

Mai mult, ei consideră că Sibiul nu se confruntă doar cu o criză de confecţioneri, ci cu o criză de personal, în genere. "E adevărat, putem vorbi de o criză de confecţioneri, dar, de fapt, este o criză de personal în toate domeniile, mai ales în Sibiu. Meseria de confecţioner este destul de dificilă şi obositoare, iar lumea pleacă din cauza banilor. O firmă de confecţii nu foarte mare oferă unui confecţioner un salariul de aproximativ 500 de lei. Salariul la o firmă mai mare este în jur de 800 de lei. Dar, chiar dacă le pleacă oamenii, firmele de confecţii nu prea apelează la agenţiile de recrutare", spune Maria Ciobîcă, specialist în recrutare la agenţia Temporary Quality Work.

Cei care pleacă în mod constant de la fabricile de confecţii sunt tinerii. "Cine face vechime de 20 de ani într-o firmă de confecţii nu mai pleacă acum. S-a obişnuit cu condiţiile, cu salariul şi rămâne. Dar tinerii vin, văd că e greu şi salariile sunt mici şi pleacă", mai spune Maria Ciobîcă.

Criza din sistemul confecţiilor pare să nu aibă soluţie. Din ce în ce mai mulţi confecţioneri pleacă peste hotare, iar patronii locali nu au deloc de gând să le mărească celor rămaşi salariile.

---

Lipsiţi de interes

La Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă Sibiu sunt înregistraţi 75 de şomeri indemnizaţi cu calificări de croitor, croitor confecţioner, confecţioner-asamblator articole din textile şi alţi 20 de şomeri neindemnizaţi având aceleaşi calificări. Cea mai recentă mini-bursă organizată de AJOFM, destinată confecţionerilor, nu a fost de interes pentru şomerii sibieni.

Din cele 100 de locuri de muncă oferite, doar 30 au fost ocupate. "Cererea de confecţioneri este mare, însă destul de puţini vor să se mai angajeze în acest domeniu. Anii trecuţi organizam cursuri de calificare pentru confecţioneri. Dar nici anul trecut, nici în acest an nu vom organiza, pentru că nu sunt persoane interesate. Locuri de muncă sunt, dar nu şi-a manifestat nimeni interesul de a frecventa un curs de confecţioner", spune Ovidiu Ogrean, purtător de cuvânt al AJOFM Sibiu.