de Roxana DAVID

Sibianul de rând. Om credincios, cu frica lui Dumnezeu. Aşa cum a fost învăţat de bunici, în fiecare duminică şi în zilele de sărbătoare, merge la biserică, cumpără câteva lumânări, stă la slujbă, pune ceva bani în cutia milei şi la disc. Mai departe de atât, poate doar speră că ruga îi este ascultată.

Cam atât ştie credinciosul de rând din rânduiala lumească a bisericii. Ce se întâmplă mai departe cu banii donaţi, de unde provin lumânările, din ce trăiesc preoţii, care este averea Arhiepiscopiei Sibiu? Toate acestea le-a aflat SIBIANUL!

Case de milioane de euro

Arhiepiscopia Ortodoxă Română-Sibiu este cel mai mare proprietar de imobile din oraş, toate situate în zona centrală. Valoarea estimată a acestora pe piaţa imobiliară din Sibiu se ridică la peste 11 milioane de euro. Cea mai scumpă clădire este sediul Facultăţii de Teologie de pe strada Mitropoliei, evaluată la aproximativ 2 milioane de euro. Al doilea imobil ca şi valoare este situat pe Bulevardul Victoriei, la numărul 9 şi este estimat la un milion de euro.

"Dintotdeauna, veniturile Arhiepiscopiei au fost investite în imobile. Aşa s-a ajuns să avem aceste clădiri", spune consilierului economic al Arhiepiscopiei, preotul Ezechil Oancea.

Arhiepiscopia Sibiu acoperă judeţele Sibiu şi Braşov. În judeţul vecin, însă, Biserica nu deţine decât trei imobile, diferenţa fiind explicată prin faptul că la Sibiu a fost mereu centrul administrativ.

Venituri din chirii

Una din importantele surse de venit ale Arhiepiscopiei sunt, acum, chiriile. În imobilele deţinute trăiesc aproximativ 200 de locatari, persoane fizice.

"Până acum, chiriile erau foarte mici, de 200-300.000 de lei vechi (20-30 de lei noi) pe spaţiu, în funcţie de mărimea lui. Acum, însă, am început o renegociere a lor", spune preotul Oancea.

Chiriaşii sunt nemulţumiţi şi susţin că nu au auzit de nici o renegociere. "Nu a fost nici o renegociere. M-a chemat la sediu, mi-a spus ce chirie o să am de acum încolo şi atât. Nu am negociat nimic", se plânge una dintre chiriaşele Bisericii, care a dorit să îşi păstreze anonimatul.

Femeia, în vârstă de 83 de ani, locuieşte într-un apartament de două camere. Nu a dorit să renunţe la nici una dintre ele, pentru că locuieşte acolo de peste 50 de ani.

Valoarea chiriilor a crescut de aproximativ cinci ori, iar cei care nu şi-au permis să plătească au fost nevoiţi să cedeze din spaţiu altor persoane.

Calculând o chirie medie de 100 de lei noi (un milion de lei vechi) pe lună, Arhiepiscopia Sibiu încasează lunar de la chiriaşii săi cel puţin 20.000 de lei noi (200 de milioane vechi).

"Chiar şi după renegociere, chiriile sunt mici. Banii ajung pentru reparaţii de întreţinere, adică schimbarea scocurilor, a acoperişului, acolo unde este nevoie. Cât despre reparaţii majore, nici nu se pune problema. Nu avem bani pentru aşa ceva, iar chiriaşii au făcut tot felul de modificări prin case", spune consilierul economic al Arhiepiscopiei.

Chirii din spaţii comerciale

Pe lângă banii încasaţi de la locatari, Biserica mai primeşte o sumă frumuşică de la firmele cărora le-a închiriat spaţiile comerciale de pe centru: Librăria Humanitas, magazinele Flamingo şi Panda, o frizerie, o farmacie etc.

Deşi nimeni nu vrea să recunoască, firmele plătesc chirii substanţiale Arhiepiscopiei. Surse neoficiale spun că licitaţiile de închiriere s-au desfăşurat în plicuri închise, asta în condiţiile în care, pe Bulevardul Nicolae Bălcescu, chiria pe metru pătrat este cuprinsă între 15 şi 30 de euro lunar.

Reporterii săptămânalului SIBIANUL au încercat să verifice aceste informaţii, dar chiriaşii "comerciali" ai Arhiepiscopiei Ortodoxe au refuzat să ofere orice detaliu. Ba, mai mult decât atât, după am întrebat ce chirie plăteşte Arhiepiscopiei, o angajată a frizeriei din imobilul cu numărul 36 a dat fuga la mai-marii Bisericii, să anunţe "blasfemia" de a se fi interesat cineva de această problemă. Atât ea, cât şi angajaţii celorlalte firme care stau în spaţiile Arhiepiscopiei Sibiu au refuzat categoric să discute despre acest subiect, iar conducerea Bisericii, cu atât mai puţin.

Lumânările fac toţi banii

Se pare că cea mai importantă sursă de venit a Arhiepiscopiei Sibiu este producţia şi vânzarea lumânărilor.

Biserica are o făbricuţă de lumânări pe strada Centumvirilor, la numărul 15. Zilnic, aici se produc circa 150 de kilograme de lumânări. Într-un kilogram intră circa 150 de lumânări, care se vând cu 100.000 de lei vechi, adică 10 lei noi. Într-o lună - 22 de zile lucrătoare -, fabrica produce 3.300 de kilograme de lumânări, care aduc încasări de 33.000 de lei noi (330 de milioane lei vechi).

O altă sursă de venit, ceva mai mică, e drept, o constituie magazinului din vecinătatea catedralei mitropolitane. Aici se vând obiecte bisericeşti, tămâie, cărţi religioase şi calendare. Lunar, magazinul încasează aproximativ 5.000 de lei noi (50 de milioane de lei vechi).

Vinul bisericesc

În localitatea Sărăcsău, din judeţul Alba, Biserica din Sibiu deţine 5 hectare de vie. Într-un an bun, de aici se scot aproximativ 27.000 de litri de vin. Din boabele deja zdrobite se mai obţin şi vreo 400 de litri de ţuică. Litrul de vin se vinde cu 25 de lei noi (25.000 de lei vechi), iar cel de ţuică, cu 10 lei (100.000 de lei vechi), ceea ce înseamnă un profit de 71.500 de lei noi (715 milioane vechi), în fiecare toamnă.

"Anul trecut nu a fost unul prea bun, astfel că din cei aproximativ 17.000 de litri de vin şi 400 de ţuică Arhiepiscopia a strâns anul trecut cam 465 de milioane de lei vechi", povesteşte o sursă confidenţială din cadrul Arhiepiscopiei Ortodoxe Sibiu.

Tot la Sărăcsău, Arhiepiscopia Sibiu ar putea deţine 25 de hectare de pădure. Terenul se află în plin proces de retrocedare, după ce Arhiepiscopia a primit o pădure aflată pe un teren aproape inaccesibil, care a fost refuzat. În această zonă din judeţul Alba, hectarul de teren valorează în jur de 10 milioane de lei vechi (1.000 noi).

În Sibiu, Biserica deţine aproximativ 2 hectare de pământ în zona Lacului Binder. Acum câţiva ani, aici se afla o crescătorie de porci, care erau îngrăşaţi pentru a fi scarificaţi în folosul cantinei Facultăţii de Teologie. Acum, însă, terenul este nefolosit.

---

Arhiepiscopia nu moare de foame

Ca orice altă instituţie, Arhiepiscopia are nevoie de fonduri pentru a se întreţine. Principala sursă de venit este vânzarea lumânărilor, o alta este strângerea chiriilor şi vânzarea obiectelor religioase, iar alcoolul întregeşte şi el conturile Arhiepiscopiei Ortodoxe Române Sibiu. Atât chiriaşii, persoane juridice, cât şi reprezentanţii Bisericii se feresc însă să vorbească despre relaţiile lor de "afaceri". Arhiepiscopia funcţionează însă ca un agent economic şi figurează pe pagina de Internet a Ministerului de Finanţe, ca de altfel toate Arhiepiscopiile, Protopopiatele şi Parohiile din ţară, doar că bilanţurile contabile nu sunt publicate în cazul Sibiului. Spre comparaţie, Arhiepiscopia Alba Iulia, care are bilanţul publicat pe www.mfin.ro, a terminat exerciţiul bugetar în anul 2003, cu un excedent de 3,2 miliarde de lei dintr-un venit total de 42 de miliarde de lei vechi.

26 de case -11 milioane de euro

Evaluarea celor 26 de imobile ale Arhiepiscopiei Sibiu a fost făcută exclusiv pe baza amplasamentului lor. "Am încercat să evaluez clădirile în funcţie de zona în care se află. Preţul lor poate fi mai mare sau mai mic, în funcţie de mărime şi de starea în care se află. Cert este însă faptul că, dacă vor fi renovate, valorea lor va creşte cu 15-20%", spune Sever Hulea, preşedintele filialei Sibiu a Uniunii Naţionale a Agenţilor Imobiliari.

Locaţie                                                 Preţ Estimativ

Strada Avram Iancu nr. 8                 250.000-300.000 euro
Avram Iancu nr.18                         200.000 euro
Bulevardul Nicolae Bălcescu nr. 21     350.000-400.000 euro
Nicolae Bălcescu nr. 16                   300.000-350.000 euro
Nicolae Bălcescu nr. 35                   300.000 euro
Nicolae Bălcescu nr. 36                   300.000-400.000 euro
Nicolae Bălcescu nr. 43                   200.000-250.000 euro
Strda Cetăţii nr. 26                        150.000 euro
Strada Xenopol nr.9                       400.000 euro
Xenopol nr.26                               150.000-200.000 euro
Strada Timotei Popovici nr.12          400.000 euro
Timotei Popovici nr.17                    250.000 euro
Strada Tribunei nr.14                     200.000 euro
Tribunei nr.22                               350.000 euro
Tribunei nr.24                               150.000 euro
Bulevardul Victoriei nr.9                  1.000.000 euro
Strada Avocat Ilie Măcelaru nr.1      400.000 euro
Avocat Ilie Măcelaru nr.3                400.000 euro
Avocat Ilie Măcelaru nr.5                500.000 euro
Strada Târgul Peştelui nr.9              200.000 euro
Strada Mitropoliei nr.24                  2.000.000 euro
Mitropoliei nr.12                            250.000 euro
Mitropoliei nr.35                            500.000 euro
Mitropoliei nr.31                            500.000 euro

Case în proces

Pe lângă cele 26 de case aflate în proprietatea Arhiepiscopiei, alte cinci se află în plin proces de retrocedare.

* Biserica şi-a cerut înapoi imobilul în care îşi desfăşoară activitatea Şcoala generală numărul 15, unde înainte de naţionalizare funcţiona Şcoala confesională de fete.

* Liceul de Construcţii a fost şi el al Bisericii, în acea clădire desfăşurându-şi activitatea şcoala de băieţi.

* În clădirea actualului Spital de Fizioterapie de pe Calea Poplăcii a funcţionat un cămin pentru ocrotirea intelectualilor români pensionari.

* Biserica speră să îşi recupereze şi imobilele situate în Piaţa Mare numărul 10, Nicolae Bălcescu numărul 5 şi actualul sediu al Casei Corpului Didactic.

* Hotelul Bulevard a fost deja câştigat de Arhiepiscopa Sibiu, în urma unui proces de retrocedare, iar acum se află în proces de evacuare cu firma SC Cibin SA. Acesta ar fi şi imobilul cu cea mai mare valoare, evaluat la peste 3 milioane de euro

Dacă finalul proceselor de retrocedare va fi favorabil Arhiepiscopiei Sibiu, averea acesteia va creşte cu cel puţin 2 milioane de euro, doar imobilul din Piaţa Mare numărul 10 fiind evaluat la 300.000 de euro, iar cel din Nicolae Bălcescu numărul 5 la un milion de euro.

---

Venituri lunare

Veniturile lunare ale Arhiepiscopiei Sibiu se ridică la mai mult de 618.750.000 lei vechi (61.875 noi).

- 330.000.000 lei provin din vânzarea lumânărilor,

- 50.000.000 din vânzarea obiectelor religioase,

- 200.000.000 din plata chiriilor.

La aceste sume se adaugă veniturile obţinute din vânzarea vinului şi a ţuicii, producţie proprie. Anul trecut via a rodit cât pentru aproximativ 17.000 de litri de vin şi 400 de ţuică. Asta înseamnă un venit de 46. 500 de lei grei (465.000.000 vechi) pe întreg anul, deci 3.875 (38.750.000 vechi) pe lună.

Această sumă lunară poate varia, pentru că la calculul ei nu au fost incluse chiriile spaţiilor comerciale de pe Bulevardul Nicolae Bălcescu, de care toţi cei implicaţi se feresc să vorbească, iar producţia de vin şi ţuică poate fi mai bună sau mai slabă decât cea de anul trecut.

Din această sumă se plătesc salariile angajaţilor Arhipiscopiei Sibiu, taxele de întreţinere a sediului ei şi pe cele ale tipografiei şi fabricii de lumânări.

Preoţii nu "intră" la plata salariilor, pentru că jumătate din acestea sunt suportate de stat, iar cealaltă provin din taxele adunate de la enoriaşi.

---

Acte de caritate

Arhiepiscopia Sibiu face şi acte de caritate. Prin intermediul Asociaţiei Patriarhiei "Biserica şi Societatea", Arhiepiscopia Sibiu oferă asistenţă religioasă copiilor internaţi în centre de plasament, orfelinate, celor din casele de bătrâni şi persoanelor certate cu legea ce se află în arestul Poliţiei Sibiu. În fiecare zi, un preot îi viziteză pe aceşti oameni şi încercă să îi aducă pe drumul cel bun, să îi înveţe de bine şi să le dea o speranţă pentru ziua de mâine.

Hrana a şapte copii de la creşa de pe strada Dealului este asigurată de Arhiepiscopie, în cadrul programului de asistenţă socială. Sinitsraţii din Banat nu au fost nici ei uitaţi. Arhiepiscopia Sibiu a trimis în zonă 1,4 miliarde de lei, bani strânşi de la enoriaşii judeţului. Acum s-a început o nouă campanie de strângere de fonduri pentru ajutorarea românilor afectaţi de inundaţiile din ultimele zile.