* Acasă sau la plimbare, personalităţile Sibiului se simt în suguranţă, atunci când îşi au aproape agenţii de securitate * Aceştia joacă un dublu rol: decel mai bun prieten şi de bodzguard * Dacă unii sunt antrenaţi ca să îşi apere stăpânii, alţii sunt pur şi simplu frumuşei

Iubiţi sau huliţi, oamenii de vază ai Sibiului au nevoie de agenţi de securitate, fie şi numai din simplul considerent că sunt persoane publice. Cine îi apără pe oamenii de vază ai Sibiului? Câini de toate rasele şi mărimile. Rămâne de văzut cât de mult îşi fac aceşti bodyguarzi datoria de apărători şi cât au de câştigat pentru că sunt drăgălaşi.

"Asociat" cu Ucă

Cunoscutul avocat Nicolae Ucă are în curte doi câini. Un buldog francez, pe nume Fredi - singurul buldog francez din Sibiu - şi un cocker, Drupi.

Nu se ştie exact din ce motive, dar lui Drupi îi este foarte frică de stăpânul său, motiv pentru care îngrijirea lui cade în sarcina soţiei lui Ucă. Fredi, în schimb, este nedezlipit de avocat. Ba mai mult, la biroul său, are mereu pregătit un scaun pe care îl ocupă cu mare mândrie.

Poveste lui Fredi este lungă şi cu un final fericit. "Am mai avut un buldog francez, pe fratele lui Fredi, dar care, din păcate, a murit. Pe actualul Fredi l-am numit la fel în memoria fratelui său. L-am luat de la Oradea, cu 150 de euro, acum 3 ani. Pe drum către casă se pornise o ploaie torenţială. La un moment dat, maşina a derapat şi era să ne răsturnăm, dar din fericire am ajuns acasă sănătoşi şi cu Fredi în braţe", îşi aminteşte Nicolae Ucă.

Fredi nu le este devotat numai stăpânilor, ci şi colegului său de cuşcă, lui Drupi. Până când acesta nu termină de mâncat, Fredi nu se mişcă de lângă el, ca nu cumva altcineva să "atenteze" la bolul lui.

Fan al patrupezilor

Gabriela Nistor, cunoscuta interpretă de muzică populară, este o mare iubitoare de animale. De când se ştie, a avut în curte măcar un câine, neapărat de rasă.

Acum, toţi cei care sună la poarta cântăreţei nu se încumetă să păşească şi în curte, pentru că doi patrupezi fioroşi se năpustesc imediat la gard. "Am un amstaf pe care l-am cumpărat acum 3 ani, pentru apărare. Este necesar, dacă stai la curte. Canişul de 6 ani este, însă, preferatul meu", spune Gabriela.

Soţul Gabrielei, Nicuşor, îşi aminteşte că, atunci când au fost plecaţi în turneu în Statele Unite, Gabriela a fost greu de împăcat, pentru că plângea mai tot timpul, şi nu de dorul casei, ci de cel al câinilor. "Amstaful Tesica şi canişul Pongo sunt nişte câini foarte fideli, latră la străini de parcă ar vrea să-i rupă. Dar, o dată intraţi în curte, dacă îşi dau seama că nu sunt duşmani, îi lasă în pace", spune gabriela.

Pongo este un câine cu stare. Tatăl lui Pongo i-a aparţinut lui Eugen Rotărescu, fostul şef al Poliţiei Sibiu, iar mama sa, lui Ioan Rotărescu, fratele şefului Poliţiei şi fostul şef al Gărzii Financiare. Pongo are şi o antipatie de care nu poate scăpa nicicum, spune Gabriela. "Nu îi plac bătrânele şi le latră mai tot timpul".

Câine "umblat"

Deputatul de Sibiu Raluca Turcan are, de 6 luni, un bichon maltez. Coco este, probabil, unul dintre cei mai "umblaţi" câini, pentru că îşi însoţeşte stăpâna peste tot. Raluca spune despre "fetiţa" ei că este un izvor de energie, care o destinde în fiecare seară, când se întoarce acasă sau în camera de hotel. "Oricât de obosită aş fi, Coco reuşeşte să mă înveselească şi să îmi încarce bateriile pentru a doua zi".

Coco este un câine răsfăţat şi, pentru că se respectă, nu mănâncă decât hrană special preparată pentru ea. "Meniul este unul special: cărniţă de pui tocată, amestecată cu brânză de vaci, mărar şi morcovi", spune Raluca Turcan.

Pentru că este drăgălaşă, stăpâna îi iartă lui Coco micile năzdrăvănii. "De Valentine's Day mi-a rupt o inimioară pe care scria Te Iubesc, pe care am primit-o de la soţul meu. Îmi plăcea foarte tare, dar nu am avut încotro şi în cele din urmă mi-a trecut supărarea", spune Raluca.

Unul pentru fiecare

În familia viceprimarului Eugen Mitea lucrurile sunt împărţite. Fiecare copil cu câinele lui. Fetiţa lui Mitea are grijă de un husky pe care-l cheamă Ice, iar băieţelul familiei are în întreţinere un labrador ce răspunde la numele de Packo. Ambii câini au fost cumpăraţi în urmă cu doi ani şi sunt dresaţi pentru apărarea casei şi a familiei.

Oricine se apropie de poarta viceprimaului Eugen Mitea este întâmpinat cu un lătrat agresiv, chiar dacă acesta se aude de undeva din spatele curţii, acolo unde au amenajat un ţarc. "Sunt foarte jucăuşi, doar că atunci când e lună plină, Ice latră şi trezeşte toată familia. Sunt foarte haioşi, mai ales dimineaţa, când primesc mâncarea şi se ceartă care să mănânce primul. De această dată, labradorul iese învingător", spune viceprimarul.

Vânător fără pradă

Mircea Bârgoz, şeful Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Sibiu, ţine pe lângă casă un brac german, câine folosit la vânătoarea de păsări. L-a cumpărat pentru soţia sa, care l-a şi numit Roli. "Deşi este un câine de vânătoare, Roli al meu nu a auzit în viaţa lui un glonţ ieşind pe ţeavă. Dus la vânătoare, cred că ar fugi mâncând pământul. E răsfăţatul familiei, în special al soţiei, pentru că eu nu prea am timp să mă ocup de el", povesteşte Bârgoz.

De apărat casa, nici nu se pune problema, pentru că oricine intră în curtea comisarului şef este întâmpinat cu căldură de Roli, care nici fioros nu e şi nici nu aduce hoţii în colţi, la comanda "aport".

Au fost odată...

Preşedintele Consiliului Judeţean, Martin Bottesch, a avut în ogradă un câine, asta în ciuda faptului că soţiei sale îi este frică de câini. După patru ani, Lord a murit, dar în familia Bottesch au apărut doi iepuri, care, mai apoi, şi-au găsit adăpost la vecini.

Cornel Ştirbeţ, preşedintele PNL Sibiu, a avut şi el nişte suflete de animale prin casă. Pentru că locuieşte la bloc, nu a putut creşte decât două broaşte ţestoase. Erau răsfăţatele familiei, dar, după trei ani de convieţuire, au murit.

Pesedistul Ioan Cindrea a ţinut un maidanez pe lângă casă. După ce acesta a murit, a căzut de acord cu cele două fiice să nu mai ţină vreun animal, pentru că s-au ataşat prea tare de "micul vagabond".

Gabriela Nistor se poate lăuda că prin ograda sa au trecut zeci de câini. Dar cel mai de preţ animal pe care l-a avut a fost o căprioară. Familia Nistor a avut grijă de ea aproape un an, timp în care nu era chip să îşi întindă vreo haină la uscat, căci căprioara reuşea să scape din cuşcă şi să pornească un adevărat "măcel" cu hainele proaspăt spălate.

Pentru ce au nevoie de apărare

Chiar dacă nu se teme de infractori, Mircea Bârgoz are totuşi reticenţe faţă de... bivoliţe. "Îmi este chiar frică de ele, încă din copilărie. Asta pentru că, într-o vară, când eram la bunci, la ţară, am văzut cum o bivoliţă a împuns-o pe o vecină. De atunci, nici nu mai vreau măcar să aud de ele", povesteşte Bârgoz.

Prefectul Ariton are şi el o reţinere atunci când vine vorba despre şerpi. "Nu pot să spun că îmi este frică de ei, dar nici dacă aş vedea vreunul, nu m-aş bucura foarte tare", spune prefectul. La fel simte şi Nicole Ucă. "Nu pot spune că îmi este frică de ei, dar chiar nu mi-aş dori vreunul prin preajmă". Nu îi plac şerpii, dar, în schimb, Ucă şi-ar dori un papagal vorbitor. Nu îl are încă doar din lipsă de timp şi pentru că nu doreşte să îşi încarce soţia cu încă o sarcină.

Eşti dependent de câinele tău dacă...

1. Prin geamul lateral al autoturismului vezi imaginea înceţoşată, pentru că sunt peste tot amprentele botului câinelui tău

2. Nu termini niciodată de mâncat o bucată de carne, ca să-i dai şi câinelui să guste puţin din ea

3. Păstrezi în buletin poza câinelui tău, în locul celei a părinţilor, a iubitei, a soţiei ori a vreunei alte fiinţe umane

4. Ai întotdeauna prin buzunare un pumn de crochete

5. Preferi să-ţi petreci seara de sâmbătă jucându-te cu câinele decât să mergi la film cu iubita/iubitul

6. Plăcuţa de înmatriculare de la autoturismul tău este inscripţionată cu numele câinelui

7. Câinele tău joacă rolul de cavaler de onoare la nunta ta

8. Simţi nevoia să schimbi canalele TV, dacă în decursul a 5 minute nu vezi imaginea nici unui câine