Tradiţie de 2.000 de ani

Boboteaza se sărbătoreşte în fiecare an, în 6 ianuarie şi este penultima din şirul sărbătorilor de iarnă, înainte de Sfântul Ion, care se serbează în 7 ianuarie.

Imaginile centrale ale sărbătorii Bobotezei sunt Sfântul Ioan şi Iisus Hristos. Sfântul Ioan era considerat prooroc de către locuitorii din Ierusalim şi din întreaga Iudee. Ei se strângeau în jurul lui, pentru a-i asculta cuvintele şi mai ales pentru a fi botezaţi de el în râul Iordan. Sfânta Evanghelie ne povesteşte că şi Iisus a venit din Galileea, pentru a fi botezat de Ioan, care, văzându-l, a spus: "Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii". Şi, ieşind Iisus din apa Iordanului, "Cerurile s-au deschis şi Duhul lui Dumnezeu s-a vărsat pogorându-se ca un porumbel şi venind peste El. Şi glas din ceruri zicând: <<Acesta este Fiul Meu cel iubit întru care am binevoit>>". Astfel, Boboteaza a devenit una dintre cele mai importante sărbători ale anului.

Iniţiativă mitropolitană

În predica de înscăunare a ÎPS Laurenţiu Streza, Mitropolitul Ardealului a dat de înţeles că sub cârmuirea sa se vor produce unele modificări. Prima dintre acestea a fost pusă pe tapet vineri, când, în urma unei decizii mitropolitane, pentru prima dată după 56 de ani, slujba de Bobotează s-a desfăşurat pe malul unei ape curgătoare, aşa cum cere tradiţia. "Aceasta este o tradiţie de 2.000 de ani. Dacă în timpul comunismului a fost interzisă, acum este timpul să trecem peste comoditate, aşa că am îndrumat credincioşii şi preoţii către Parcul Sub Arini, la râu, pentru Slujba de Sfinţire a Apei", a declarat, pentru SIBIANUL, ÎPS Laurenţiu Streza, Mitropolitul Ardealului.

Iniţiativa Mitropolitului a fost primită cu entuziasm de cei mai mulţi dintre preoţii sibieni. "E o recuperare a unui timp pierdut şi un moment de comuniune sufletească, excelent ales în această perioadă, în care se pune problema împărţirii credincioşilor ardeleni, fapt care sperăm să fie nu doar un nou început, ci şi o premiză pentru alteiniţiative pe care ÎPS le va aplica", a spus preotul Cătălin Dumitrean.

Mii de credincioşi

Bisericile din oraşul de sus şi-au îndrumat credincioşii către Parcul Sub Arini, iar cei din oraşul de jos au ţinut slujba pe malul Cibinului, la al doilea pod. Parcul, însă, a fost punctul de atracţie pentru sibieni, care au venit la pârâul Trinkbach în număr de peste 8.000. Mitropolitul Ardealului a fost cel care a condus slujba de sfinţire a apei, secondat de un sobor de peste 30 de preoţi, după care a pătruns în mulţime şi i-a botezat pe fiecare în parte.

La slujba din parc a luat parte şi primarul Klaus Johannis, alături de viceprimarul Eugen Mitea. "Reînvierea tradiţiei este o iniţiativă foarte bună. Mitropolitul m-a anunţat despre dorinţa sa înainte de Anul Nou, iar noi l-am sprijinit întru totul, mai ales că era nevoie de obţinerea unor aprobări", a spus Klaus Johannis.

Interzis de comunişti

Sibienii în vârstă de peste 60 de ani îşi amintesc cum, înainte de perioada comunistă, slujba de Bobotează se desfăşura pe malul Cibinului sau pe malul oricărei ape curgătoare. În 1950, însă, pe vremea Mitropolitului Nicolae Bălan, regimul comunist a interzis desfăşurarea în aer liber a oricărei manifestări religioase, pentru că numărul credincioşilor adunaţi la un loc ar fi fost mult prea mare. Astfel, de mai bine de 56 de ani, tradiţia slujbei de Bobotează nu a mai fost respectată.

Iordanitul femeilor

În satele din nordul ţării, pe vremuri, femeile se adunau în grupuri mari acasă la cineva şi duceau alimente şi băutură. După ce serveau masa, ele cântau şi jucau toată noaptea. Dimineaţa ieşeau pe stradă şi luau pe sus bărbaţii care apăreau întâmplător pe drum, îi luau cu forţa la râu ameninţându-i cu aruncatul în apă. Tot acum, în unele regiuni, avea loc integrarea tinerelor neveste în comunitatea femeilor căsătorite prin udarea cu apă din fântână sau dintr-un râu. În noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi o bucăţică de busuioc; busuioc se pune şi sub pernă. Fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an.

Agheasma Mare

Agheasma Mare, adică apa Sfinţită de la Bobotează, are putere sfinţitoare şi tămăduitoare. Fiecare creştin sau fiecare casă trebuie să ia din Agheasma de la Bobotează şi să o păstreze într-un vas curat şi la loc de cinste. Se gustă din ea pe nemâncate şi cu multă cuviinţă în zilele de ajunare şi de post, sau în zilele de sărbători mari, după ce se vine de la biserică, mai ales când nu ne împărtăşim. Credincioşii beau din Agheasma mare timp de 8 zile, începând din ajunul Bobotezei, până la încheierea praznicului, adică până la 13 ianuarie. Dupa aceea, ea se poate lua numai după Spovedanie.