Master şi doctorat

De când a ajuns în Japonia, Florin a muncit pe brânci, după cum spune chiar el. Învăţa până la 10-11 seara. Strădania i-a fost recompensată, pentru că, după ce bursa s-a terminat, a dat examen pentru a intra la master. Deşi concurenţa a fost acerbă, de 4 candidaţi pe un loc, Florin a fost acceptat la cursuri. A continuat să înveţe, a scris 11 lucrări ştiinţifice, plus cea de terminare a cursurilor, pe care a susţinut-o în luna februarie a acestui an.

Lucrarea de final i-a impresionat pe profesorii japonezi, care l-au acceptat şi în cadrul unui program de doctorat care durează 3 ani şi ale cărui cursuri încep la 1 aprilie. Sibianul se va specializa în ştiinţe sociale, mai precis socio-informaţie. Studiile sale se concentrează în jurul ideii de "jurnalism pentru democraţie". "În lucrarea mea analizez rolul şi responsabilitatea mass mediei în procesul de democratizare din România, din perspectiva conceptului de sferă publică, lansat în anii 60 de gânditorul german Habermas", explică Florin.

Fost jurnalist

Florin şi-a îndreptat lucrarea de doctorat către jurnalism pentru că, înainte de a pleca la studii în Japonia, a lucrat timp de 7 ani ca ziarist. "Am intrat într-o redacţie în anul II de facultate, la publicaţia Nine O'clock din Bucureşti. Au fost ani grei, dar frumoşi, ani în care m-am format ca om. Ar fi fost şi mai frumos dacă aş fi fost jurnalist într-un sistem în care aş fi putut scrie chiar tot ce aş fi dorit să scriu", spune Florin.

Pentru că nu s-a putut "trata" de virusul jurnalismului, Florin a mai trimis câteva corespondenţe în ţară. "Am făcut corespondenţe despre vizita preşedintelui Băsescu în Japonia şi despre vizita secretarului se stat, Condoleeza Rice, în Japonia, dar nu mă mândresc cu asta. Îmi pare rău că am fost <<nevoit>> să scriu despre asemenea evenimente doar din cauză că ziarele româneşti au fonduri insuficiente ca să trimită corespondenţi aici", spune Florin.

Sibianul nu se gândeşte să revină foarte curând în ţară. S-a căsătorit cu o japoneză şi, de o săptămână, are şi un fiu. Pe Mayo, a întâlnit-o la Sadou, ceremonia ceaiului. Pentru fiul său, Florin a ales un nume românesc: Mihai. "O să îl creştem bilingv, aşa că o să vorbească şi româneşte. Dar prima limbă o să fie japoneza", spune Florin.

Daigaku

Universitatea Daigaku din Tokyo e cea mai bună universitate din emisfera vestică, listată în top 20, la nivel mondial. Universităţile din România nu figurează nici măcar în top 500, iar în top 200 nu există nicio universitate din Estul Europei.

Japonia vs. România

"Respectul ţăranului faţă de fiecare firimitură de pâine, pe care o aruncă acolo unde ciugulesc găinile, se regăseşte oarecum şi la japonezi, faţă de bobul de orez. Dacă îţi este oferit un bol cu orez, acesta trebuie mâncat până la ultimul bob, în semn de respect", spune Florin. Diferenţele între cele două culturi sunt, însă, mult mai numeroase. "Japonia e tot ce România nu e. Aici ierarhia valorilor se stabileşte natural, prin competiţie. Dacă te zbaţi şi munceşti, societatea te răsplăteşte pentru munca ta. Nu există pile, nu există bacşiş, şpagă, atenţii. La şcoală, dacă înveţi, toată lumea te respectă pentru asta şi cu cât înveţi mai mult, cu atât eşti respectat mai mult", povesteşte Florin Grancea.