Furnizorul de boli

Oficial, într-o ţigară sunt circa 4.000 de chimicale, din care 200 extrem de otrăvitoare, iar mai bine de 60 cancerigene. Produc zeci de boli, unele mortale. Cancerele la plămâni, la rinichi, laringe, esofag, pancreas, stomac sau la limbă, boli cardiovasculare, infarcturi, bronşite, impotenţă, handicapuri de toate soiurile, cataracte - sunt numai câteva dintre efectele negative asupra organismelor fumătorilor. Statisticile spun că din pricina lor, la fiecare 6 secunde şi jumătate, un om moare.

Până la primul război mondial, când tutunul s-a impus drept viciu planetar, doctorii se puteau declara mulţumumiţi dacă aveau ocazia să studieze o singură dată în viaţă un caz de cancer la plămâni. Creşterea popularităţii fumatului a constituit, însă, "boom-ul": ţigările determină azi mai mult de 90% dintre cancerele la plămâni.

Interzis!

Primele plăcuţe din lume cu "Fumatul interzis!" s-au lipit pe pereţii spitalelor, şcolilor şi băncilor din statul american Minnessota, în 1975. Dar interzicerea fumatului era folosită şi înainte, ca metodă de pedeapsă. Papii se opuneau straşnic tutunului în Biserică, în vreme ce tirani precum Hitler, chinuiţi de diverse fobii legate de fumat, au încercat la vremea lor să interzică total ţigările. Nici Napoleon ori Ludovic al XVI-lea nu suportau tutunul, însă nu s-au opus consumului de către popor, pe motive economice.

Astăzi, în orăşelul californian Belmont, pentru orice ţigară aprinsă într-un apartament la bloc, vecinii pot trimite Poliţia pe capul tău. Consilierii locali au fost extrem de tranşanţi când au emis hotărârea, la sfârşitul anului trecut: fumatul se poate "practica" numai în casele izolate! Cine nu se supune riscă amenzi usturătoare.

Şi mai aprigă e prigoana fumătorilor din regatul Bhutan, de la poalele munţilor Himalaya, primul stat care a interzis total tutunul. Fumatul se pedepseşte cu amenzi de peste 200 de dolari, în vreme ce pe vânzătorii de tutun îi paşte suspendarea afacerii.

Ciocnirea cizivilizaţiilor

Europenii sunt şi ei foarte atenţi când vine vorba de ţigări, legislaţia interzicând fumatul în locurile publice în mai toate statele. Restaurantele şi barurile au fost luate la ochi de duşmanii ţigărilor încă din 2004. Irlanda, Norvegia şi Noua Zeelandă au fost primele care au interzis total fumatul, chiar şi în cafenele. Franţa şi Germania sunt ultimele intrate în rândul statelor unde fumatul e interzis în locurile publice, iar din iulie li se va alătura şi Anglia. Chiar şi Cuba, "raiul havanelor", vrea să se lepede de acest viciu, în frunte cu pasionatul fumător Fidel Castro.

În vreme ce occidentalii se chinuie să reducă din numărul morţilor fumători, în Rusia şi Asia se fumează în voie. Chinezii, spre exemplu, reprezintă mai bine de un sfert dintre fumătorii din lumea întreagă, iar la orizont nu se profilează nicio lege care să limiteze acest obicei nesănătos. Din contră, an de an, China îşi măreşte cantitatea de tutun, păstrându-se pe prima poziţie printre producătorii mondiali, alături de India, Brazilia şi Statele Unite.

Nici pe brazilieni nu-i interesează prea tare subiectul renunţării la fumat, din moment ce până acum nu au legiferat în niciun fel acest capitol. În Argentina, însă, faptul că o treime dintre fumători se apucă de ţigări înainte de a împlini 11 ani, a determinat statul să ia problema în serios. Din Africa, Kenya, Uganda şi Africa de Sud sunt singurele state care au legi anti-fumat.

Viitorul, în fum

Dacă tutunul ar deveni ilegal, ca toate celelalte droguri, şi pe deasupra s-ar inventa un vaccin care să ne protejeze de efectele nedorite, în maxim 50 de ani numărul fumătorilor s-ar reduce exponenţial, până la 1% din populaţia globului, susţin experţii. Acestea sunt singurele şanse ca numărul total al morţilor fumători din lumea întreagă să scadă în viitorul apropiat. Din nefericire, şansele să se întâmple asta sunt destul de mici. Dacă lucrurile merg în ritmul de azi, pe viitor numărul fumătorilor se va mări, iar numărul morţilor se va dubla, ajungând în 2020 la 10 milioane anual, faţă de 5 milioane, acum.

Creşterea se datorează numărului tot mai ridicat de fumători din statele slab dezvoltate şi în curs de dezvoltare, pe viitor profilându-se o lume divizată în state dezvoltate "nefumătoare" şi state mai puţin dezvoltate "fumătoare". O altă cauză o reprezintă înmulţirea femeilor care fumează. În acest moment, 48% dintre bărbaţi şi numai 12% dintre femei fumează. Previziunile spun că, în numai 15 ani, procentul femeilor fumătoare ar putea depăşi 20%, în vreme ce numărul bărbaţilor viciaţi va înregistra o uşoară scădere. Firmele de ţigări au "prins" trendul mondial şi şi-au îndreptat privirea de la fumătorul tradiţional (bărbatul de condiţie medie şi superioară) spre femei, tineri şi persoane cu venituri mai mici, din zone mai sărace ale lumii.

În faţa unor asemenea perspective sumbre, singura soluţie care ne rămâne e să stingem definitiv ţigara. Ajutor primim din toate părţile, voinţă să fie...

Cocktail-ul de otrăvuri

Fumul de ţigară conţine zeci de substanţe cancerigene, printre care nicotină, arsenic, radon, cianuri, fenol, azbest, benzen, monoxid de carbon ori formaldehidă. Cei mai toxici compuşi sunt nicotina, gudroanele şi monoxidul de carbon.
> Nicotina - O ţigară conţine între 8 şi 20 de mg de nicotina, însă numai 1 mg este absorbit de organism. Nicotina trece prin fluxul sanguin în creier, ulterior fiind răspândită în restul corpului. Cauzează iniţial o eliberare rapidă de adrenalină, poate bloca eliberarea insulinei şi poate, de asemenea, accelera uşor ritmul metabolismului. Este vinovată pentru boli ale inimii, infarcturi şi impotenţă.
> Gudron - reziduu negru şi lipicios care se lipeşte de plămâni, îngălbeneşte dinţii şi degetele şi obstrucţionează plămânii, provocând dificultăţi în respiraţie.
> Benzen - afectează sângele şi măduva. Cauzează scăderea celulelor roşii, conducând la anemie. Poate conduce la sângerări excesive şi la slăbirea sistemului imunitar.
> Nitrozamine - considerate de cei mai mulţi drept cele mai cancerigene substanţe din fumul de ţigară, pot produce cancer de stomac sau la ficat.

Guru anti-fumat

În Occident, şi mai ales în SUA, Allen Carr este considerat cel mai talentat luptător împotriva ţigărilor. Fumător înrăit în tinereţe, acesta a reuşit să se lase la 47 de ani şi a scris o carte (Calea cea simplă de renunţat la fumat), ajunsă best-seller în multe ţări. Celebritatea câştigată l-a ajutat mai apoi să-şi deschidă zeci de clinici anti-fumat în lume. Se apreciază că prin cărţile şi clinicile sale, Carr a convins să renunţe la viciu nu mai puţin de 25 de milioane de oameni, printre care Anthony Hopkins sau Britney Spears. A murit anul trecut, de cancer la plămâni, căpătat atât din cauza istoriei sale de fumător, cât şi pentru că şi-a petrecut toată viaţa în preajma altor fumători.

Victime celebre

Zeci de actori şi regizori de la Hollywood sunt cunoscuţi ca fumători înrăiţi. Walt Disney, John Wayne, Humphrey Bogart, Louis Armstrong - cu toţii fumau ţigară de la ţigară dar şi-au găsit sfârşitul ucişi de viciu. Disney a murit de cancer la plămâni, Wayne de cancer la stomac, Armstrong de infarct, iar Bogart de cancer la esofag. Printre fumătorii celebri de azi se numără Kate Moss, Al Pacino şi Drew Barrymore. Actorii Matt Damon sau Ben Afflek sunt printre ultimii care au reuşit să renunţe la acest viciu.

Cum să scapi de viciu

Nu-i lucru simplu să te laşi de fumat. O ştiu sigur cei peste 75% dintre fumătorii din lume, care spun cu mâna pe inimă că vor să se lase, dar nu reuşesc. Variante sunt, însă.

* renunţarea dintr-o dată - cea mai folosită. Speriaţi de vreo boală sau înfricoşaţi de sumele de bani care se duc pe acest viciu, fumătorii renunţă la fumat de pe o zi pe alta;
* medicamentele - eficienţă redusă (30-40%) şi tratament pe o perioadă destul de lungă;
* terapii de înlocuire a nicotinei (plasturi, gumă, pastile cu nicotină) - şanse de reuşită mici, nici 10%;
* psihoterapie - şedinţe multe, şanse slabe de reuşită;
* biorezonanţa - are, ca avantaje, durata scurta a terapiei (30 de minute), lipsa efectelor adverse, lipsa creşterii în greutate, absenţa sevrajului şi o eficienţă de până la 90%;
* ţigări fără tutun;
* hipnoză;
* aromaterapii;
* ceaiuri de ierburi
* terapii cu laser
* acupunctură

Fumătorul român

Lupta cu fumatul nu e deloc punctul forte al românilor. Statisticile ne aşează la coada clasamentelor europene, cu un procent foarte ridicat de fumători: 40%, faţă de nici 30% cât e media în UE. Legislaţie există şi la noi: fumatul a fost interzis în locurile publice începând cu 2002, iar din septembrie 2006 este interzis şi în trenuri. Legea mai spune că barurile şi restaurantele trebuie să asigure spaţii speciale pentru fumători şi nefumători, însă este lacunară, existând numai obligativitatea postării inscripţiilor şi nu şi cea a delimitării şi aerisirii spaţiilor destinate nefumătorilor.

Integrarea europeană ne-a obligat să renunţăm la publicitatea la tutun şi să postăm pe pachetele de ţigări însemne sau imagini care să atragă atenţia la pericolele fumatului. Comparativ cu colegele de Uniune, însă, România păstrează un preţ destul de redus la un pachet de ţigări: un euro în medie. În Mare Britanie, preţul se apropie de 6 euro.

Pentru viitor, ne aşteaptă măsuri aspre: în câţiva ani vom fi obligaţi să ne abţinem de la fumat în baruri şi cafenele, în parcuri şi pe stradă, şi chiar şi la bloc. Ţigările vor fi mult mai scumpe, ceea ce le va face mai greu de procurat. Iar dacă luăm de bun ce se preconizează pentru Italia - concedierea sau reducerea fumătorilor pe motiv că pierd timp preţios la locul de muncă - e posibil ca pe viitor "pauzele de ţigară" să dispară definitiv. În Irlanda, sunt deja comune anunţurile de angajare care exclud explicit fumătorii.