de Roxana DAVID

* Multe dintre personalităţile Sibiului şi-au ales un loc de veci în inima oraşului * Ca să îţi dormi somnul veşnic alături de numele mari ale Sibiului, trebuie să plăteşti de peste zece ori mai mult decât la Cimitirul Municipal

Mici sau mari, în cele din urmă, cu o moarte toţi suntem datori. dar, atunci când "se duc", unii dintre noi trec pe lumea cealaltă în stil mare, la fel cum au trăit. Multe dintre numele cu greutate ale oraşului sunt înmormântate sau şi-au cumpărat loc de veci, deşi sunt încă în viaţă, chiar în inima Sibiului, în Cimitirul Bisericii din Groapă.

VIP-uri şi după moarte

Încă de la intrare un mormânt dublu, de marmură albă, are înscris numele familiei Morar. Da, este familia fostului preşedinte al Consiliului Judeţean, Constantin Morar. Florile de pe mormânt arată că cineva a fost deja îngropat acolo: soacra fostului preşedinte, Elena Streza.

Cu câteva rânduri mai încolo, un alt loc de veci impunător. Şi el acoperit de flori. Pe placa funerară neagră stă înscris cu litere albe: Ilie Crăciun. Fostul decan al Facultăţii de Medicină şi şeful secţiei de urologie îşi duce somnul cel de veci în Cimitirul Bisericii din Groapă.

Preotul paroh al Bisericii din Groapă, Constantin Mitea, spune că cei doi nu sunt singurii care doresc să fie îngropaţi aici sau au fost deja înmormântaţi. "Medicul ortoped Ioan Baier, directorul adjunct al Spitalului Clinic Judeţean, are şi el un loc aici, la fel ca şi profesorul de la Litere Victor Grecu. Fostul decan al Facultăţii de Medicina Virgil Bota, fostul director al fabricii Libertatea şi medicul ginecolog Eugen Târşia, au venit şi ei la mine şi le-am dat un loc de veci", spune părintele.

"Club" privat

Cimitirul Bisericii din Groapă numără, în prezent, peste 160 de morminte şi mai are loc disponibil pentru construcţia a aproximativ 60. Un loc de mormânt simplu, de 2,40 metri lungime şi 1,20 lăţime poate să coste şi de zece ori mai mult decât unul în Cimitirul Municipal.

Doctori, ingineri, profesori universitari, mitropoliţi sau oameni politici. Mulţi dintre ei au înscris numele pe o cruce de marmură în Cimitirul Bisericii din Groapă. Numele celor care nu este cunoscut sibienilor au impus prin avere sau afaceri de miliarde. Are cimitirul statutul unui "club privat"? "Se poate spune şi aşa. Mi se pare normal să nu acceptăm aici oameni care au omorât, au tâlhărit sau au violat, mai ales că cimitirul aparţine unei biserici. Oricine poate fi îngropat aici, dar numai dacă are un loc dinainte cumpărat. Iar atunci se face, totuşi, o selecţie", spune preotul paroh Constantin Mitea.

Aproape de Dumnezeu

Medicul ortoped Ioan Baier spune că a ales Cimitirul din Groapă pentru că este arondat unei biserici. "Fiind astfel amplasat cred că o să fiu mai aproape de Dumnezeu, pentru că în biserică se fac mereu slujbe. În plus, este mult mai aproape faţă de cimitirul municipal, aşa că familiei îi va fi mai uşor să ajungă să îmi aprindă o lumânare, atunci când va fi cazul", spune Baier. Cât despre preţul plătit pentru mormânt, Baier spune că l-a negociat.

Aceleaşi motive l-au îndemnat şi pe Constantin Morar să cumpere un loc de veci pe strada Justiţiei. "În 1991, când am cumpărat locurile, asta a fost raţiunea. Să fiu înmormântat mai aproape de centru, pentru ca familia să ajungă uşor şi repede la mormânt".

Deşi oricui i-ar plăcea să treacă, atunci când merge să îşi cinstească morţii, pe lângă morminte cu nume care au făcut istorie, nu oricine îşi permite acest lux. Pentru ei, pentru VIP-urile Sibiului, până şi moartea se desfăşoară într-un cerc retsrâns.

Personalităţi istorice

În cimitirul vladicesc îşi duc somnul cel de veci şi personalităţi ale secolului trecut: primul episcop al românilor reuniţi din Transilvania - Vasile Moga, Miron Românul - arhiepiscop şi mitropolit al românilor greco-orientali din Transilvania, Mitropolitul Ioan Meţianu, în timpul căruia s-a ridicat Catedrala din Sibiu, Paul Dunca de Sojo, fost fruntaş intelectual al românilor din Transilvania şi Moise Fulea, ultimul director al şcolilor naţionale româneşti din Ardeal.

În Cimitirul Parohial înmormântările au fost permise între anii 1813 şi 1917, după care cei decedaţi trebuiau depuşi în Cimitirul Municipal. Cel mai vechi mormânt de aici (foto) datează din anul 1813 şi aparţine lui Iliade Manazsi, fost preot paroh al bisericii. Aici îşi dorm somnul de veci, alături de ctitorii bisericii Stana Petru Luca, fiica sa Pauna şi soţul acesteia Hagi Constantin Popp, personalităţi marcante ale vieţii spirituale româneşti din secolul al XIX-lea director al şcolilor naţionale româneşti din Ardeal, Zaharia Boiu, scriitor şi pedagog, membru al Academiei Române, sau scriitorul Ioan Codru Draguşanu, precum şi foşti slujitori ai Bisericii preot Ioan Panovici şi Petru Simtion.

---

Istoria "modernă"

Anul 1982 a însemnat reînvierea cimitirului şi a Bisericii din Groapă. Atunci a fost numit Constantin Mitea preot paroh. "Când am venit aici, m-a apucat groaza. Cimitirul se transformase în depozit de gunoaie pentru vecinii din zonă. Am găsit aruncate aici anvelope, vase vechi, animale moarte. Am scos 13 remorci de mizerie, îmi aduc aminte şi acum", spune preotul.

Încet, încet, cimitirul a început să arate respectabil. După 1990, înmormântările au fost din nou permise aici, iar acum este singurul cimitir al unei biserici deschis înmormântărilor. "De când am venit aici am încercat să fac din biserică şi din cimitir un locaş special, un Panteon al Sibiului. Aici mi-am lăsat amprenta şi o parte din suflet", spune preotul Mitea.