Mai proşti decât credeam

Savantul Richard Lynn (foto), expert în psihologia diferenţială şi perseverent enunţător de concluzii pe seama inteligenţei umane, a scos pe piaţă un top al inteligenţei europenilor, în care românii s-au regăsit pe unul din ultimele locuri.

Potrivit aceluiaşi profesor, citat de cotidianul britanic The Times, deştepţii Europei ar fi germanii şi olandezii, iar pe locurile rezervate celor mai proşti s-au regăsit, alături de noi, vecinii bulgari, francezii, turcii şi sârbii.

Dar cum a ajuns Lynn la aceste concluzii? Le-a aplicat teste de inteligenţă tuturor europenilor şi apoi a comparat rezultatele? Nicidecum. Metodologia sa a constat în compilarea rezultatelor unor studii efectuate de-a lungul anilor de diverşi alţi psihologi. Concluziile au fost, mai apoi, combinate cu convingerile sale despre legătura dintre volumul de materie cenuşie şi coeficientul de inteligenţă, pe formula: cu cât ai mai mult creier, cu atât eşti mai deştept. Iar cum măsurătorile au dovedit că acolo unde temperaturile sunt scăzute, oamenii au creiere mai voluminoase, rezultatul i-a scos pe nordici deştepţii continentului, iar pe sudici, ceva mai puţin înzestraţi la acest capitol. Profesorul a mai ţinut cont în studiul său şi de dieta europenilor, inteligenţa crescând, în opinia sa, odată cu cantitatea de carne consumată.

Rezultate după ureche

Nu este prima dată când profesorul irlandez lansează concluzii legate de inteligenţa naţiunilor. În 2002, acesta a publicat o altă lucarare în care susţinea sus şi tare că IQ-ul oamenilor depinde în mare măsură şi de Produsul Intern Brut (PIB) din ţara în care trăiesc.

Topul întocmit de Lynn în urmă cu patru ani cuprindea 185 de state, cei mai deştepţi pământeni fiind, în opinia sa, japonezii, chinezii şi coreeni, urmaţi de europeni.

Comparând, însă, rezultatele obţinute de profesorul irlandez în studiul de atunci cu cele publicate zilele trecute nu putem decât să remarcăm diferenţe semnificative. Germanii şi olandezii, spre exemplu, s-au "deşteptat" în numai patru ani cu cinci puncte, ajungând de la un scor mediu la testele IQ de la 102, la 107. Polonezii au "câştigat" cel mai mult în inteligenţă, sărind de la 99, la 106. De partea cealaltă, în doar patru ani, francezii şi sârbii s-au "prostit" cu patru puncte pe scala IQ-ului.

Mai degrabă neştiinţific

În studiul din 2002, mai puţin de 80 de ţări au fost etichetate cu un anumit IQ mediu pe baza unor teste efectuate de-a lungul anilor de psihologi. În cazul restului naţiunilor, formula de calcul a coeficientului de inteligenţă s-a redus la media aritmetică dintre IQ-ul deţinut de vecini. Aşa se face că, în viziunea profesorului, chillienii au o inteligenţă medie de 93 doar pentru că vecinii lor, argentinieni şi peruani, au IQ-uri de 96 şi 90.

Românii sunt printre puţinii europeni al căror IQ mediu a rămas neschimbat din 2002 încoace: 94. Iar după logica irlandezului, am putea şi noi concluziona, de exemplu, că bănăţenii trebuie să fie ceva mai deştepţi decât restul românilor, pentru că sunt mai aproape de unguri, cotaţi cu 98 de puncte în clasamentul inteligenţei. Moldovenii, la rândul lor, e posibil să fi împrumutat un pic din deşteptăciunea ruşilor, notaţi de Lynn cu 96 de puncte. Mai rău ca ei stau, se pare, muntenii şi oltenii, iar asta pentru că bulgarii nu sunt mai deştepţi decât noi.

Rasist şi sexist

Studiile publicate de Richard Lynn până acum i-au atras acestuia etichete dintre cele mai ruşinoase. Rasist pentru că tot încearcă să demonstreze că albii sunt cu mult mai inteligenţi decât negrii şi se declară adept al eugeniei - filosofie agreată şi de nazişti, care susţine că oamenii şi rasele "incapabile genetic" ar trebui să dispară, pentru că nu conduc la progresul "genetic" al umanităţii. Sexist pentru că anul trecut a concluzionat că femeile sunt mai puţin inteligente decât bărbaţii, doar pentru că au creierul mai mic.

Concluziile profesorului irlandez au fost puse sub semnul întrebării de mulţi psihologi recunoscuţi pe plan mondial, în principal din cauza metodologiei folosite de acesta şi considerată slab fundamentată ştiinţific.

Dubiile inteligenţilor

Ce părere au "deştepţii" cu patalama de la noi despre diagnosticul pus pe creierul românilor de profesorul irlandez? I-am căutat pentru aceasta pe membrii filialei din România a Mensa, asociaţie internaţională care grupează oamenii cu cel mai ridicat IQ din lume.

La nivel mondial, Mensa are peste 100.000 de membri, dar în România abia dacă mai figurează pe liste 30 de inteligenţi. Motivul este simplu: deşi prin anii '90 au fost şi peste 300 de români în "club", marea majoritate au părăsit ţara pentru joburi mult mai bine plătite în străinătate.

Migraţia "creierelor" româneşti bine echipate cu IQ este, de altfel, şi "scuza" pe care unul dintre membrii Mensa România o găseşte faptului că ţara noastră ocupă un loc codaş în topul european. "În ultimii 16 ani, o dată cu migraţia românilor inteligenţi şi bine pregătiţi, s-au <<exportat>> fără voia noastră şi <<genele bune>>, capabile să conducă la naşterea de copii înzestraţi cu IQ ridicat", susţine arădeanul Călin Supială, de profesie medic ginecolog.

Continuând raţionamentul, nu este de mirare că Germania, "magnet" pentru mulţi străini dotaţi cu inteligenţă, stă aşa comod în capul listei. Dar cum se explică, atunci, că Polonia, mare exportatoare de forţă de muncă în spaţiul european, ocupă locul 3? Să fi ales drumul străinătăţii doar muncitorii, în vreme ce "creierele" au rămas fidele naţiunii?

Alt membru Mensa, altă părere: studiul irlandezului nu e reprezentativ. "Românii nu sunt proşti, asta e clar. Nu cred că merită să figureze pe unul dintre ultimele locuri ale acestui top, ci ceva mai sus. După părerea mea, evaluările au fost făcute fără fundament, mai ales că nu am auzit până acum ca în România să se fi făcut teste de inteligenţă în masă, cum se obişnuieşte în multe state din Occident", explică Claudiu Perşoiu (foto), un tânăr membru din Mensa.

Mihai Chitea, un alt mensan din Bucureşti, dă crezare studiului lui Lynn, şi argumentează: "Calitatea societăţii româneşti nu este favorabilă dezvoltării inteligenţei maselor datorită lipsei resurselor financiare (în principal), care a creat un efect de junglă, mutând atenţia fiecăruia spre cum să fure mai mult, nu cum să fie mai deştept".

Promovabilitate record

Potrivit aprecierilor experţilor, doar 2% dintre pământeni au un IQ de peste 132, cât este necesar pentru a intra în rândurile Mensa. Dacă ar fi să ne luăm după acest aspect, în filiala românească a asociaţiei ar trebui să se înghesuie peste 400.000 de persoane. Dar nu se întâmplă aşa, spun membrii, pentru că românii nu au auzit de Mensa şi nu vin la testările anuale, desfăşurate de obicei la Bucureşti.

"Majoritatea membrilor sunt bucureşteni, e mult mai comod pentru ei să ajungă la testări. În Mensa sunt reprezentate, însă, şi judeţele Cluj, Timiş, Alba şi Bistriţa-Năsăud", spune Claudiu Perşoiu. Anul acesta este o bună oportunitate pentru inteligenţii sibieni să contrazică studiul irlandezului şi să dovedească că 132 nu este deloc un scor de neatins la testele IQ.

Chiar dacă are una dintre cele mai slabe reprezentări numerice dintre toate cele 100 de state cu filiale Mensa, România deţine însă un record: cel mai ridicat procent de promovabilitate la testări, de 67%. Astfel, dacă în afară reuşeşte să treacă de scorul de 132 la testele IQ, în medie, unul din trei înscrişi, în România, doi din trei candidaţi obţin punctajul necesar pentru a deveni "mensan".

Un miner genial

Prin Mensa România au trecut, din 1992 încoace, aproape 350 de români cu un IQ mult peste medie. Cel mai mare rezultat la teste nu l-a obţinut, însă, vreun medic, informatician ori fizician cu o carieră solidă în spate, ci un miner.

Organizaţia Mensa s-a născut în 1946 în Marea Britanie, la iniţiativa comună a unui student englez şi a unui avocat australian. Acum numără peste 100.000 de membri în 100 de state. România se află pe penultimul loc în clasamentul în funcţie de membri - 30, înaintea Egiptului. Prin comparaţie cu noi, Bulgaria numără 800 de mensani, iar Cehia 2.000.

Filiala din România a Mensa este condusă de Daniel Şerbănică, profesor universitar în cadrul Academiei de Ştiinţe Economice Bucureşti.

Top IQ în Europa

1. Germania 107
2. Olanda 107
3. Polonia 106
4. Suedia 104
5. Italia 102
6. Austria 101
7. Elveţia 101
8. Marea Britanie 100
9. Norvegia 100
10. Belgia 99
11. Danemarca 99
12. Finlanda 99
13. Cehia 98
14. Ungaria 98
15. Spania 98
16. Irlanda 97
17. Rusia 96
18. Grecia 95
19. Franţa 94
20. Bulgaria 94
21. România 94
22. Turcia 90
23. Serbia Muntenegru 89

Cluburile deştepţilor

Mensa nu este singura organizaţie din lume unde intrarea se face doar pe baza creierului echipat cu un IQ ridicat. Astfel de societăţi s-au tot dezvoltat de-a lungul secolului trecut, unele dintre ele fiind extrem de pretenţioase cu alegerea membrilor. Este cazul asociaţiei Giga Society, care impune la selecţie un IQ minim de 196. În prezent, în Giga sunt înscrise şase persoane: doi americani, un englez, un suedez, un grec şi un german.

O altă societate comparabilă cu Mensa, dar de şase sute de ori mai selectivă în alegerea membrilor este Prometheus. Biletul de intrare în Prometheus este un IQ de peste 164.

Dacă mensani pot deveni numai 2% dintre pământeni, în organizaţia Intertel au şanse să ajungă şi mai puţini, respectiv 1%. Înfiinţată în 1966, asociaţia a avut până acum 1.700 de membri.