CULISE
DEPOZITUL MORȚII

05 Decembrie 2005
Click pentru a mari
Elisabeta Tibori își amintește un caz ce a impresionat-o la vremea respectivă. "Acum aproximativ 7 ani am avut un caz ce mi-a rămas întipărit în minte. Am înregistrat un corp delict ce reprezenta o sticlă de jumătate de litru de Coca Cola plină. Fusese extrasă din uterul unei femei după ce fusese violată de mai mulți indivizi", povestește ea.

Un alt obiect care ar da fiori oricui este scos de grefieră dintr-un plic alb. Este un cuțit care încă mai păstrează pe el urme de sânge, sângele a doi copii uciși de mama lor în urmă cu aproape doi ani, la Copșa Mică. Tânăra avea 16 ani și trăia în concubinaj cu un bărbat mai în vârstă. Credea ea că doar dacă scapă de cei doi copii ai ei, o fetiță de 2 luni și un băiețel de 3 ani, prietenul ei o va iubi mai mult. Într-o dimineață de februarie a luat un cuțit de bucătărie cu care le-a tăiat gâtul micuților. Fetița a murit pe loc iar băiețelul după 3 zile de chinuri, pe patul de spital. A primit o pedeapsă cu închisoarea de 11 ani.

Bâte, lopeți, cuțite, sticle și chiar cârje sunt câteva dintre armele care au curmat viețile unor sibieni.

Se spune că fără arma crimei, nu există caz. Tocmai din acest motiv fapta nu poate fi dovedită în totalitate până când obiectul cu care s-a comis nu este identificat, expertizat, fotografiat și depus la dosar. În filmele americane criminalul este descoperit la final, atunci când obiectul căutat este găsit undeva pe fundul mării. Scenariile americane nu se prea regăsesc însă pe plaiurile mioritice.

Camera corpurilor delicte

Obiectele folosite la comiterea diferitelor infracțiuni sunt depozitate într-o cameră specială, numită Camera Corpurilor Delicte, ce se află la parterul clădirii Tribunalului Sibiu. Ușa este bine ferecată, ca și cum ar adăposti comori de neprețuit. Pentru polițiști, procurori și judecători, corpurile delicte sunt însă adevărate comori. De aceasta încăpere se ocupă grefierul de la secția penală, Elisabeta Tibori. Cu ajutorul ei am pătruns în sinistrul depozit. Cuțite pline de sânge, bâte rupte, lopeți și furci ce au crăpat țeasta cuiva sunt păstrate aici ani de zile chiar și după ce autorii au fost condamnați. "Lucrez aici din 1972 și am văzut multe, pot să spun că nu mă mai impresionează mai nimic. Obiectele ce vin aici trebuie păstrate intacte, de aceea sunt puse în niște plicuri speciale. Urmele trebuie conservate pentru că sunt foarte importante pentru procurori și judecători", spune ea.

Click pentru a mari
Grefierul de la secția penală, Elisabeta Tibori ne-a deschis depozitul morții.

Criminalii nu au evoluat

În cei 33 de ani de când se ocupă de camera corpurilor delicte, Elisabeta Tibori a inventariat multe obiecte care păstrează urmele unor fapte cumplite. "Înainte de 1989 nu se petreceau atât de multe crime. După Revoluție parcă au înnebunit oamenii. Chiar și așa, o dată cu modernismul occidental, criminalii au rămas tot la stadiul comunismului. Dacă înainte primeam aici bâte rupte, furci, lopeți, cuțite, acum e la fel. Din punctul de vedere al obiectelor folosite criminalii nu au evoluat deloc".

Într-un dulap de lemn (foto) stau înșirate bâte, araci, un topor și chiar o cârjă. Toate au lipite pe ele un bilețel pe care sunt notate numele criminalului, numărul de înregistrare al obiectului și data comiterii crimei.

Armele au regim special

Totuși, camera nu a "găzduit" niciodată arme de foc. "Armele cu care se comit crimele sunt ridicate de poliție și depuse în camera noastră de corpuri delicte pentru că au un regim special. Sunt expertizate iar în funcție de hotărârea definitivă ce va fi dată în dosarul respectiv, instanța spune ce se întâmplă cu armele. Vor fi distruse sau puse în vânzare", explică comisarul șef Mihai Irod, șeful Serviciului Investigații Criminale. Armele de foc sunt însă foarte rar folosite în infracțiunile de omor. La Sibiu nu au mai avut loc astel de evenimente de peste zece ani. Singurele arme considerate corpuri delicte sunt arme de vânătoare, folosite de braconieri.


Drumul corpului delict

După comiterea unei infracțiuni corpul cu care aceasta s-a săvârșit este identificat și confiscat de polițiștii care cercetează cazul. Corpul delict va fi pus apoi la dispoziția organelor de urmărire penală. După pronunțarea hotărârii judecătorești definitive într-un proces se hotărăște și soarta corpurilor delicte. De cele mai multe ori acestea sunt distruse. Pentru acest lucru însă este nevoie de o groază de aprobări: de la instanța de judecată, inspectoratul mediului și poliție.