Lupta cu şinele

Totul a început în 1836, când, printr-o decizie a guvernului de la Budapesta, s-a iniţiat un proiect ce viza construcţia unei căi ferate care să lege Austro-Ungaria de ţările orientale. Iniţial, linia urma să treacă şi în oraşul de pe malul Cibinului.

Intervenţiile oraşului rival - Braşovul - pe lângă curţile străine au dus la devierea aceasteia, iar Sibiul urma a fi legat de circuitul feroviar doar secundar - prin Copşa Mică.

Expertiză austriacă

Zece ani au luptat nemulţumiţii Sibiului cu reprezentanţii guvernului, protestând şi intervenind pe lângă curţile Vienei şi Budapestei. Au cerut renumitului inginer austriac Karl Von Ghega să arbitreze disputa lor cu autorităle maghiare. "Ar fi cea mai mare greşeală dacă, de dragul unor interese particulare, s-ar prefera unele linii mai puţin prielnice pentru traficul mondial, părăsindu-se traseul Arad-Sibiu-Turnu Roşu spre Valea Oltului, soluţie care, sub raportul rentabilităţii, ar depăşi toate căile ferate construite până acum", arăta acesta într-o expertiză întocmită în anul 1858.

Zadarnic, însă. Prima şi singura lor legătură feroviară, cu o lungime de 45 de km, se făcea - în mod oficial din 11 octombrie 1872 - prin Copşa Mică. Evenimentul a fost relatat cu entuziasm în ziarul Telegraful Român: "Astăzi va fi prima escursiune cu un trenu deosebitu pre linia drmului de feru deschisă în urmă. Escursiunea are de ţientă Mediaşului. Din acele audite, numerele participanţilor trece peste 800", stă scris sub însemnul rubricii Varietăţi.

Deviere maghiară

Îndârjiţi de hotărârea nefavorabilă lor, dată de guvernul de la Budapesta, sibienii constituie, în 1866, Comisia Specială a celor 7, însărcinată cu strângerea de resurse din fonduri proprii pentru construirea de căi ferate. În anul 1889 se încep demersurile pentru construirea uneia dintre cele mai controversate linii de cale ferată din toate timpurile: Sibiu-Făgăraş. Sesizând intenţia sibienilor şi a făgărăşenilor de a se uni cu Braşovul printr-o linie ferată ce traversa o zonă cu populaţie compact românească, Guvernul de la Budapesta ripostează prompt. Redirecţionează linia de cale ferată din Făgăraş spre Sighişoara, pe un teritoriu preponderent maghiarizat. Presa vremii critică vehement reacţia administraţiei maghiare. "64 de comune româneşti se vor robi pentru această cale ferată pe 50 de ani" este arătat într-un articol al Gazetei de Transilvania din 7 august 1889.

Banii din tren

Valoarea construcţiilor liniei Sibiu-Braşov a fost estimată, în anul 1889, la suma de 1,1 milioane de florini. Guvernul din Budapesta a aprobat, în acelaşi an, o lege conform căreia costurile urmau a fi suportate în mare parte de către comunităţile locale: Comitatul Făgăraş plătea 400.000, Comitatul Sibiu 200.000, comunele Comitatului Sibiu 100.000, iar autoritatea maghiară 300.000 de florini.

Pentru folosirea acestei linii, au fost înfiinţate 2 companii - Societatea Căilor Ferate Vicinale (cu sediul în Făgăraş) şi Societatea Anonimă a căilor ferate Sibiu, reunite în anul 1908 în Societatea Anonimă a căilor ferate locale ale Ardealului de Sud, cu un capital de 20,228 de milioane de coroane şi 253,4 km de cale ferată.

Deschiderea oficială a circulaţiei pe tronsonul Sibiu-Făgăraş este descrisă şi în presa vremii: "Nu s-a auzit nici un cuvânt românesc nici la gară, la cele mai multe gări nu a aflat nimeni de sosirea primului tren" (Tribuna Sibiului, 20 noiembrie 1892). Au fost ţinute cuvântări ale reprezentanţilor comisiei ministeriale, veniţi să ia parte la festivităţi. "Un singur adevăr nu a ştiut să le spună nimeni acestor domni avântaţi: că sibienii şi făgărăşenii au construit o cale ferată prin sacrficiu propriu, fără sprijinul guvernului de la Budapesta", arată inginer Radu Bellu în studiul său, "Monografia căilor ferate române".

Cât costa în anul 1868 un km de cale ferată în...

Anglia - 540,040 franci
Franţa - 503,210 franci
Olanda- 339,370 franci
Italia - 265,400 franci
Principatele germane - 223,500 franci
România - 230,000 franci
Canada - 198,418 franci
Belgia - 300,004 franci
SUA - 127,184 franci

Accident feroviar

"11 martie 1868 - Nenorocire pre drumu de fer s-au întemplatu n. noaptea, aproape de Pojonu. Unu trenu de bagaje a mersu prestu altulu ce mergea dinaintea lui şi a sfermatu 11 cara cu cercale" - Telegraful român