de Catalin NEGHINA

Actorii Teatrului Naţional "Radu Stanca" joacă, alături de grupul maramureşean Iza, "Electra", după Sofocle şi Euripide. Deşi alăturarea Maramureşului cu Grecia antică pare imposibilă, rezultatul a fost foarte apreciat de public.

Dacă întrebi pe oricine din lumea teatrului în cât timp se poate face un spectacol, o să afli că sunt necesare cel puţin trei săptămâni. Ei bine, regizorul Mihai Măniuţiu a demonstrat că se poate şi altfel: într-o săptămână!

Dat fiind că mai colaboraseră cu regizorul la spectacolele "Experimentul Iov" şi "Perşii", actorii au acceptat propunerea fără să stea pe gânduri.

Mitul grecesc şi tradiţia românească

Mihai Măniuţiu, care nu e numai regizor, ci şi scriitor, a intrat adânc în povestea Electrei şi a lui Oreste, cei doi fraţi de sânge regesc, care îşi omoară mama pentru a răzbuna moartea tatălui lor. A studiat cu atenţie tragediile anticilor Sofocle şi Euripide, s-a gândit cam cum e cu matricidul devenit mit, s-a uitat în jur şi a văzut că mentalităţile de prin Maramureşul românesc, unde legea răzbunării e sfântă, sunt tocmai ce se potriveşte pentru un gândul său. Aşa că s-a pus pe treabă şi a ieşit o poveste greceasco-maramureşeană de excepţie, cu aportul live al grupului de folclor Iza, din Maramureş.

Varianta sibiană, pentru că a existat şi una orădeană, e diferită de cealaltă şi îmbunătăţită. Practic, e un alt spectacol.

Pe scurt

Spectacolul e o bijuterie alcătuită din îmbinări fin măiestrite de energie şi muzică, de bocet şi durere, într-un spaţiu de un fermecător tragism unde se simte respiraţia rece a morţii.

Acţiunea începe în momentul în care Oreste revine acasă, cu gândul răzbunării aprins.

El o găseşte pe sora lui Electra afară din cetate, împreună cu un grup de fideli: corul. De zece ani, aceştia aşteaptă momentul răzbunării morţii lui Agamemnon şi doar ura îi ţine în viaţă. Starea lor fizică şi psihică s-a înrăutăţit, sunt practic nişte marginalizaţi care trăiesc în aburi de alcool şi aşteaptă momentul prielnic răpunerii Clitemnestrei. Întoarcerea lui Oreste, despre care se credea că e mort, îi trezeşte din amorţeală şi fără menajamente se pune la cale şi se săvârşeşte uciderea Clitemnestrei şi apoi cea a despotului Egist, amantul ei.

Zongora "Ibanez"

Muzica joacă unul dintre rolurile principale în "Electra". Cunoscutul grup de muzică populară maramureşeană, "Iza", este în cea mai bună formă, iar prezenţa lor pe scenă, alături de actori, este dintre cele mai fericite.

Nea' Popică, şeful grupului, ţinând în braţe cu drag zongora "Ibanez", a mărturisit că au împlinit 17 ani de când cântă împreună şi că nu mai ţine de mult numărul turneelor pe care le-au făcut în ţară şi străinătate.

Prima lor colaborare cu regizorul Mihai Măniuţiu a fost la Cluj-Napoca, în anul 1998, pentru spectacolul "Nunta".

Pentru "Electra", regizorul s-a întâlnit cu muzicienii cu mult timp înainte de începerea repetiţiilor şi au pus la punct integrarea muzicii în spectacol.

Parte din coloanele sonore ale filmelor "Pintea", "Ultima frontieră a morţii" şi "Femeia din Ursa Mare" le aparţin şi sunt foarte mândri de aceasta. Au şi de ce.

---

"Ana" o joacă pe "Electra"

Pentru rolul mamei ucigaşe, Clitemnestra, a venit tocmai din Franţa, actriţa Ioana Crăciunescu (Ana din filmul "Ion"). Deşi de 15 ani actriţa joacă pe scenele franţuzeşti, n-a pierdut nici o clipă legătura cu scena românească, fiind prezentă în varii producţii teatrale internaţionale şi la festivalurile de profil din România.

Un alt nume mare în piesa de la "Radu Stanca" este Marian Râlea, care îl joacă pe Oreste.