Școala ne-a onișnuit cu formulări clișeistice: "Luceafărul poeziei românești", "Cel mai mare scriitor al neamului" sau "Poetul universal Eminescu". SIBIANUL a încercat să afle ce înseamnă cu adevărat Eminescu pentru oamenii obișnuiți.
Mijlocul lunii ianuarie. Frig, taxe mari, dar și dor de Eminescu. Vineri, 13 ianuarie, Biblioteca Județeană ASTRA l-a omagiat pe Mihai Eminescu, personajul de referință al culturii românești, de la nașterea căruia s-au împlinit, în 15 ianuarie, 156 de ani. "Eminescu în lectură publică" a făcut ca sala de lectură a bibliotecii să fie timp de trei ore gazda unui strașnic aflux al celor care îl îndrăgesc pe poet. SIBIANUL a vrut să afle mai mult: cei care nu au încăput în sală ce mai știu de Eminescu?
"Nu e prea citit, chiar dacă e încurajat prin bibliografie școlară. Personal, nu sunt un fan Eminescu, dar mi-e foarte drag. Îmi aduce aminte de copilărie, de zona romantică a vieții mele, dându-mi deseori putere și culoare. N-ar trebui uitat"
(Flori - bibliotecară)
"Eminescu e poezia vieții și nu trebuie ratat. El e în noi, doar că lucrurile s-au schimbat nițel și adolescentele de azi nu mai spun O, ești frumos cum doar în vis..., ci OK, ești cool!"
(Florentina Țilea - actriță, profesoară)
"N-am eu timp de Eminescu ăla al dumitale! Mie îmi îngheață morcovii pe tarabă... întreabă-l pe ăla cu florile, el poate-ți știe zice!"
(Maria - vânzătoare în piață)
"Cum să nu știu de Eminescu? Am auzit că este un scriitor destul de bun pentru România și are niște cuvinte foarte disciplinate. Eu n-am citit foarte mult, pentru că am avut de lucru, că n-am ce mânca, în democrația asta. Eminescu ar trebui să fie președinte, numai că trebuie să-și facă pregătirea pentru programul care îl are și să ghideze disciplina care e în țară, ca să devină mai bogată. Trebuie să fie tare diplomat cu lucrările sale. El ar putea salva prin poeziile lui din cauză că prin el multă populație s-ar programa altfel. Ar putea face cărți și pentru dragoste și pentru muncă disciplinată și pentru a sta fără să se lucreze în România. Să fie numai cu capacitatea sa și ar putea fi cel mai mare miliardar!"
(Harry - florar ambulant)
"Eminescu a fost un foarte bun cunoscător al poporului român. Heinrich Heine l-ar fi plăcut mult"
(Alexia - absolventă de Litere)
"Îmi place Eminescu... că era solid și simpatic"
(Marius - clasa a XI-a)
"E foarte romantic și poeziile lui sunt destul de accesibile publicului care cât de cât știe să citească"
(Anca - clasa a X-a)
"Eminescu îmi place, pentru că are un altfel de nivel decât ceilalți poeți... și are multe teme. Dragostea e foarte importantă pentru adolescenți"
(Iulia - clasa a IX-a)
"Îmi plac compozițiile dânsului... autorului. Când eram mai micuț, știam și o poezie"
(Alexandru - clasa a XI-a)
"Eminescu e ca biserica, la care trebuie să te întorci din timp în timp. Pentru mine, e la fel de actual ca și muzica ce-o fac. În conjunctura în care ne aflăm, e ca o insulă de morală, de estetică, de esențială bucurie umană de-a fi. Foarte puține pe lumea asta nu sunt Eminescu!"
(Gh. Stoica - muzician, profesor)
"Încă nu-l învățăm, dar îmi place foarte mult. Apreciez operele lui. Și studiile"
(Titus - clasa a XI-a)
"Eu nu zic nimic, că n-am chef!"
(colegă cu Titus)
"Îmi place la nebunie! Pentru români, a fost un tip absolut valoros!"
(Claudiu - clasa a XI-a)
"Din păcate, nu mă mai inspiră femeia lui Eminescu, ca-n tinerețe, de când am citit Introducere în psihanaliză a lui Freud. Raportat la marii poeți universali, e destul de modest, dar pentru noi, românii, este categoric cel mai mare. Și filosofia lui e consistentă, dar mie personal îmi plac cel mai mult scrierile lui jurnalistice"
(Nicu Herișanu - sculptor)
"Părintele poeziei moderne românești este Eminescu. Din el își trag seva mulți din cei ce au urmat"
(Sorin Han - grafician)
"Eminescu știu că e președintele, dar n-am auzit prea multe de el... La noi, la casa de copii din Orlat, am făcut patru clase, dar nu mi-or prea spus de el"
(Andreea - copil al străzii)
"Eminescu nu e actual, e veșnic, e atemporal, e... deasupra. Nu poate fi învechit sau răsvechit. Eminescu e Eminescu, punct! Îl avem, dar nu trebuie să-l frecăm până îl tocim. Lasă-l acolo! E bine de scos când e nevoie de el. Îl avem în suflet, în bibliotecă. Stă acolo. Când avem nevoie, apelăm"
(Adrian Matioc - actor)