| |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
 |
Prima pagina a saptamanalului SIBIANUL si coperta revistei ProTV Magazin, in variantele tiparite
|
 |
|
 |
| SECȚIUNI SPECIALE |
| |
|
 |
|
|
|
 |
TOP SPORT |
 |
 |
 |
|
EROUL STELEI |
10 Aprilie 2006 | |
 |
|
|
|
 |
 |
"Am tras aer în piept de zece ori înainte să primesc mingea și, când mai erau două secunde până la finalul partidei, am trimis-o spre poartă. Golul acela a pornit nebunia generală printre jucători, antrenori și suporterii steliști!" - Marian Răpciugă |
Golul Stelei din ultima secundă de joc a dus echipa bucureșteană în finala Challenge Cup. Marcatorul golului, medieșeanul Marian Răpciugă, vorbește pentru SIBIANUL despre sentimentele pe care le-a trăit atunci, dar și despre copilăria petrecută la Mediaș și la Sibiu.
Două goluri de aur care au trimis echipa de handbal masculin Steaua în finala Challenge Cup - o performanță rămasă neatinsă printre echipele de club din România de 17 ani. În spatele acestei reușite se ascunde un medieșean, Marian Răpciugă.
Chiar dacă a intrat abia la finalul partidei, tânărul handbalist de 25 de ani a reușit să pună capăt unui meci dramatic, în favoarea roș-albaștrilor, prin două reușite de senzație. Ultima a venit cu două secunde înainte de fluierul de final al arbitrului. |
 |
 |
 |
 |
|
 |
 |
Medieșeanul Marian Răpciugă spune că golul din ultimele secunde ale meciului de la Zagreb a fost cea mai mare reușită din activitatea sa sportivă
|
În zodia handbalului
Medieșeanul Marian Răpciugă se trage dintr-o familie "guvernată" de pasiunea pentru handbal. Tatăl lui și-a petrecut bună parte din viață pe teren, ca jucător și antrenor, iar mama își aduce și acum aminte de cupele câștigate la competițiile de handbal din liceu.
Cu un așa background, nici nu-i de mirare că în clasa a patra, băiatul le-a spus părinților că vrea să ajungă handbalist. Patru ani mai târziu, sigur că are ce arăta pe teren, Viorel Răpciugă și-a trimis fiul la Sibiu, la Liceul Sportiv nr. 6. "Am tras foarte mult la început. Făceam și trei antrenamente pe zi, cu echipa liceului, cu AS Armata și cu lotul de juniori de la CSS", își amintește Marian.
Adoptat de Steaua
După aproape doi ani și-a dat, însă, seama că nu are viitor la Sibiu, așa că s-a întors în Mediaș, unde s-a pregătit câțiva ani la echipa antrenată de tatăl său.
În tot acest timp, în familia Răpciugă creștea un alt viitor handbalist, Răzvan, fratele mai mic al lui Marian. Cei doi se încingeau, de altfel, la joc chiar pe holurile casei. "Așteptam să plece părinții de acasă și ne confecționam o minge din ciorapi împăturiți, ne alegeam câte o ușă drept poartă și începeam jocul. Încercam să fim atenți, dar de multe ori spărgeam diverse obiecte de prin casă", povestește, amuzat, stelistul.
Cum a terminat liceul, Marian a fost legitimat la HC Sighișoara, iar după câteva luni a ajuns la Steaua. Avea 20 de ani când antrenorii roș-albaștri l-au remarcat la o partidă între HC Sighișoara și Steaua. "Am fost legitimat aici într-un an norocos, când Steaua câștigase și Cupa, și Campionatul", spune Marian. |
 |
 |
 |
 |
|
 |
 | Marian spune cu mândrie că, atunci când era copil avea doi idoli din lumea handbalului: Vasile Stângă, actualul său antrenor de la Steaua, și tatăl său, Viorel Răpciugă. Acum îl apreciază și îl urmărește cu atenție pe croatul Ivano Ballic (foto). "Cred că semănăm mult ca stil de joc: nu suntem nervoși, impulsivi sau răi pe teren. Doar ambițioși", spune el.
|
"Vei fi mare azi!"
Medieșeanul nu este titular în echipa condusă de Viorel Stângă. Extrema stângă își găsește loc pe teren, de obicei, spre finalul meciurilor. Așa s-a întâmplat și în meciul-minune de la Zagreb. "Am intrat în minutul 35, într-un moment greu pentru echipă, când Mazilu ratase o lovitură de la 7 metri. Cu primul meu gol, am redus diferența la numai două puncte. Ne mai trebuia un singur punct ca să ne calificăm, dar aveam la dispoziție numai șase secunde să înscriem", își amintește Marian de tensiunea de pe teren.
"În acel moment, Mazilu mi-a spus <<Stai în colț că vei da gol și vei fi mare azi!>>. Toată lumea era cu ochii pe el, dar mi-a pasat mie. Momentul acela a fost foarte greu: am tras aer în piept de zece ori, știam că urma să primesc mingea și, cu două secunde înainte de finalul partidei, am trimis-o spre poartă. După ce am văzut că e gol, a început nebunia! Am strigat și ne-am îmbrățișat minute în șir", spune eroul de la Zagreb.
Bucuria de după meci a continuat, apoi, la restaurantul hotelului unde erau cazați steliștii. "Nu făcusem niciun plan pentru a sărbători eventuala victorie. Croații, în schimb, erau siguri că se vor califica în finală, rezervaseră și un local să serbeze, dar nu a fost să fie", mai spune Marian.
Petrecere în Mediaș
Reușita de la Zagreb l-a "urmărit" zile întregi pe medieșean. Cum a ajuns în țară, a îmbrățișat-o cu drag pe Dona, logodnica sa, iar apoi și-a sunat tatăl.
Și ca să marcheze momentul așa cum se cuvine, Marian și-a petrecut zilele trecute în sânul familiei, la Mediaș. "Știu că tata și mama s-au bucurat mult, am vorbit cu ei și plângeau de fericire. Merită să fac un drum până la Mediaș, să sărbătorim această reușită", spune handbalistul.
Părinții și logodnica au fost, de altfel, cei care i-au ținut pumnii strânși și în minutele în care a jucat. "Am ascultat meciul la radio, am avut emoții foarte mari. Cât despre tatăl lui Marian, mi-a spus înainte de meci că e sigur că va marca cel puțin un gol", spune Dona.
Pe teren de Paște
Victoria din Croația împotriva echipei Medvescak Zagreb, considerată de mulți favorita la câștigarea Challenge Cup, i-a trimis pe steliști în finala competiției. Românii vor întâlni în ultima fază a competiției echipa Sporting Club Horta, liderul campionatului portughez.
Prima întâlnire dintre cele două finaliste va avea loc chiar în ziua de Paște - 23 aprilie, urmând ca returul să se joace la București în 29 aprilie.
Sibienii de la Steaua
Marian nu este singurul sibian din lotul stelist de handbal. În echipa roș-albaștrilor, județul Sibiu mai este reprezentat și de portarul Ștefan Laufceag. Acesta a evoluat de-a lungul timpului în țară doar la Steaua, unde a debutat în 1992. În 2003, sibianul a plecat în Spania, unde a evoluat câte un sezon la Algeciras și la Malaga, în divizia secundă, dar s-a întors la echipa bucureșteană.
Goluri cu dedicație
Marian i-a dedicat unul din cele două goluri decisive din meciul cu echipa croată tatălui său, cel care l-a învățat "meserie" în handbal. Celălalt gol i l-a dedicat logodnicei sale, Dona, cu care se va căsători anul viitor. |
 |
 |
 |
 |
|
 |
| Acest articol a fost văzut de 587 ori. |
 |
|
|
 |
|
 |
|
|
|
 |
|
| |
 |
 |
|
|