Deşi ungur la origine, Ştefan Orth a devenit celebru mai ales pentru lucrările sale de grafică ce reprezintă Sibiul. Acum, artistul este la o nouă expoziţie personală.

Drumul străbătut de Ştefan Orth până la a 62-qa expoziţie personală n-a semănat deloc cu o autostradă. Curbele vieţii l-au purtat din Ungaria, unde s-a născut, până la Sibiu, iar în carieră, de la o diplomă de "sobar", la lucrări de grafică. Cu toate acestea, a ajuns să fie numit de critici un "clasic în viaţă".

Imaginile Sibiului vechi trecute prin filtrul artistului sunt arhicunoscute şi au făcut înconjurul lumii. Ex-libris-urile, coperţile de carte, afişele sau calendarele ilustrate cu gravuri semnate Ştefan Orth sunt semne ale unei prezenţe constante de excepţie şi de înaltă măiestrie în peisajul plastic sibian şi românesc.

Proaspăta sa expoziţie, "Stampe vegetale", deschisă publicului până în 14 august, la Galeria Passe Partout, aduce un aer proaspăt în canicula instalată peste burgul aflat în norul de praf al reconstrucţiei.

De la sobe, la grafică

În atelierul lui Ştefan sunt tot timpul lucrări noi. Palmaresul său expoziţional e de-a dreptul senzaţional şi spune că artistul nu e făcut să-şi piardă timpul.

Până să devină un gravor celebru, a avut un drum întortocheat de străbătut. A început cu o şcoală de meserii (de acolo are o diplomă de ceramist şi sobar), a continuat cu Liceul de Artă din Oradea, apoi a urmat Teologia. În timpul doctoratului în istoria artelor liturgice şi-a îndreptat privirile spre artele plastice. A ales grafica pentru că i-a plăcut cel mai mult şi a abordat cu succes toate genurile acesteia: grafica de şevalet, de carte şi publicitară. Este specialist în toate tehnicile de gravură, însă gravura pe metal este cea mai spectaculoasă. "Pentru asta nu e nevoie decât de o placă de cupru, alamă sau fier, un ac, o dăltiţă, ceva acid care să corodeze placa, hârtie bună, tuş de calitate şi o presă. Din păcate, grafica trăieşte cel mai puţin. E cea mai vulnerabilă operă, fiind pe hârtie şi nu în piatră sau lemn", spune artistul.

Un clasic în viaţă

Dacă e să vorbim despre temele pe care Ştefan Orth le abordează, nu este foarte greu să descoperi că e îndrăgostit de natură, în toate formele ei, înclusiv cea umană. În gravurile sale, banalii scaieţi capătă alură de prinţi eleganţi, florile de ceapă au gingăşii şi unduiri de frumoase prinţese, pasărea Phoenix devine gândirea însăşi, strigătul vulturului umple spaţiul hârtiei în fiecare milimetru atins de creion, peniţă ori ac, parii Veneţiei devin castele lacustre, iar dansul se metamorfozează prin culoare, în cântec de nuntă.

"Ştefan Orth continuă un drum început de mari maeştri, el însuşi devenind între timp unul. La Sibiu s-a impus acum 30 de ani ca un clasic în viaţă, într-un areal dominat atunci de minunatul Hans Hermann şi şcoala săsească. A produs un şoc în spaţiul artistic sibian, dând naştere la discuţii şi controverse, întrebarea de căpătâi fiind: până unde va merge, unde va ajunge, dacă a început ca un maestru? Iată că acest maestru al detaliului este inepuizabil, de neîncătuşat, respirând o libertate infinită în fantazare. Ştefan Orth este un stâlp al plasticii sibiene pentru Capitala Culturală Europeană 2007", a declarat criticul de artă dr. hist. art. Alexandru Lungu, la vernisarea expoziţiei.

Carte de vizită

> s-a născut în 3 februarie 1945 în Hagyszekely, Ungaria
> membru al UAP din România (1980), al Asociaţiei Internaţionale a Artiştilor Plastici Maghiari (Budapesta) şi al "International Association of Art, Paris"
< licenţiat în teologie - 1971 (Institutul Teologic Protestant, Cluj) şi în Arte Plastice - 1976 (Academia de Arte Frumoase "Nicolae Grigorescu", Bucureşti)
< doctorand în istoria artelor la Institutul Teologic Bucureşti
< între anii 1976-2001 a fost restaurator de gravură veche la Muzeul Brukenthal Sibiu, iar în prezent este angajat al Universităţii "Lucian Blaga" pe post de artist plastic, pentru care a realizat Sigiliul Mare şi Emblema Universităţii "Lucian Blaga"