Marian Râlea şi-a petrecut toată viaţa pe scenă, iar după Revoluţie, s-a mutat între copii. Pentru că a fost foarte ocupat, a uitat să se însoare. Până în 23 decembrie, Râlea se va plimba în şcoli şi grădiniţe, ca să-i bucure pe copii.

Cine nu l-a văzut pe actorul Marian Râlea jucându-se cu copiii, conversând cu ei chiar pe limba lor şi spunându-le poveşti, nu ştie ce-a pierdut.

L-am admirat şi invidiat, ţinându-se de mână cu ei, cântând împreună colinde, dându-le ceai cald şi nuieluşe de Moş Nicolae, în Piaţa Teatrului. Blândeţea, răbdarea, spiritul ludic de care dă dovadă acest om întrece tot ce am văzust până acum. Dedicat până la capăt, povestitor neobosit, în permanentă acţiune, nu lasă să treacă nici un moment în care să se strice regulile jocului ori să nu fie puşi pruncii în valoare.

Lumea îl ştie de Magician, dar puţini sunt cei care au habar că este unul dintre cei mai căutaţi actori români, că are 23 de ani de carieră scenică şi că a pus bazale Teatrului Naţional pentru Copii (aflat la a patra stagiune - proiect de teatru independent iniţiat în 2001 de Fundaţia Abracadabra şi susţinut de Ministerul Culturii şi TNB) şi că e cel mai proaspăt profesor de actorie de la Sibiu.

Moş Crăciun există!

Proiectul "Să ne gândim la cei de lângă noi" a început în 5 decembrie şi se va derula până la 23 decembrie. A fost conceput de studenţi ai secţiei de teatrologie-management cultural de la Catedra de Artă Teatrală a Universităţii "Lucian Blaga" în colaborare cu Teatrul Naţional "Radu Stanca" şi îşi propune sensibilizarea copiilor faţă de semenii lor defavorizaţi, aflaţi în centre de plasament sau în zone sinistrate. Copiii participanţi la spectacol au adus cu ei jucării, cărţi, haine care nu le mai sunt de folos, au fost puse în sacul lui Moş Crăciun, care va avea grijă să ajungă la cei care au mare nevoie de ele.

Atmosfera este întreţinută de bobocii de la actorie, îndrumaţi de profesorul lor, Marian Râlea.

"Dacă eram un Magician adevărat..."

După ce în primele două zile copiii au ascultat poveşti şi colinde în Piaţa Teatrului, studenţii au plecat cu spectacolul prin şcolile şi grădiniţele din Sibiu şi împrejurimi. Copiii s-au dovedit foarte darnici şi s-au strâns mai mulţi saci cu jucării pentru micuţii defavorizaţi.

Nu este prima dată când Marian Râlea ajunge în contact cu copiii din orfelinate. L-am întrebat ce simte în asemenea momente. Mi-a răspuns cu o tristeţe incomensurabilă, cu glasul tremurat: "Te duci, îi vizitezi, te joci cu ei şi trebuie să pleci. Ţi se rupe inima când toţi îţi spun <<tată>>. Dacă eram chiar un Magician, i-aş fi luat pe toţi acasă. Lucrurile s-au mai schimbat din '90 încoace. Finanţele au devenit importante, dar cel mai trist lucru e că copiii instituţionalizaţi n-au nevoie de condiţii exemplare, ci de suflete care să fie lângă ei".

Nu există timp liber

Marian Râlea este săgetător din 1957. A dorit de mic să se facă actor. Visul i s-a împlinit. În 1982 a devenit actor profesionist, cu acte în regulă, made in IATC, iar în 1991 i s-a propus o emisiune la TVR1. Se numea Abracadabra. A acceptat, dar nu credea că se va ajunge unde s-a ajuns. "A fost un accident fericit. După o lună cu <<Spaima zmeilor>> n-am mai avut scăpare. Am fost adoptat de cei mici şi aşa am devenit Magicianul", mărturiseşte actorul cu peste 300 de roluri interpretate pentru şi cu cei mici.

Aleargă tot timpul, e mereu pe drumuri, are multe colaborări. L-am întrebat ce face în timpul liber. Mi-a răspuns vizibil surprins: "Ce-i ăla? Mi-e şi frică să mă opresc..."

În prezent îşi pregăteşte doctoratul cu o temă absolut incitantă, "Joc, copilărie, teatru", în care face o paralelă între jocul actorului şi al copilului.

În rest... e burlac. De ce? A stat pe gânduri exact trei secunde până să-mi răspundă, a tras aer în piept şi a grăit blând, ca pentru copii: "Nu pot să spun... n-am fost atent... la timp".