Doar 7 nuci negri mai sunt în prezent la Sibiu. Acum câteva secole, arborii erau folosiţi pentru tratarea unor boli grave, printre care şi lepra. Preparate din nuc negru se găsesc şi acum în farmacii.

Într-o vreme, nucii negri împânzeau Sibiul. Pe strada G-ral Magheru, în apropierea Gării Sibiu şi în parcul Sub Arini, arborii erau sădiţi şi protejaţi, pentru că proprietăţile lor curative erau cunoscute. Astăzi, puţini sibieni îi mai diferenţiază de arborii obişnuiţi şi cu atât mai puţini sunt cei care sunt hotărâţi să îi protejeze.

Nucii negri sunt consideraţi unii dintre cei mai valoroşi arbori ai Statelor Unite ale Americii, ţară în care cresc natural în peste 32 de state. Cu toate că pot fi plantaţi foarte uşor şi au o durată de viaţă foarte mare - până la 100 de ani -, în Sibiu nu se mai găsesc decât şapte nuci negri: cinci în apropierea Gării Mari, unul în curtea fostei Biserici Ursuline şi unul în parcul Sub Arini.

Toxici

Cei mai mulţi botanişti descriu nucii negri ca pe nişte arbori toxici, care împiedică, prin toxina pe care o conţin - juglonul -, dezvoltarea normală a arborilor din imediata lor vecinătate. "Este un compus care atunci când este sintetizat de o plantă, afectează creşterea plantelor din jurul ei. Plantarea dedesubtul sau lângă nucii negri este dificilă. Juglonul este folosit uneori ca ierbicid", se arată într-un studiu al botanistului american C.F. Reed. Şi totuşi, nuca neagră este comestibilă şi se foloseşte frecvent drept condiment pentru produsele de patiserie şi în brutărie.

Frunzele acestui arbore erau şi ele folosite în trecut - pentru alungarea insectelor, în special a muştelor din jurul cailor şi vacilor.

Medicină naturistă americană

În medicina tradiţională americană, frunzele de nuc negru erau folosite ca astringent, detergent, laxativ şi purgativ, dar şi pentru tratarea eczemelor, herpesului şi ulcerului. Seva arborelui, amestecată cu vin roşu, era utilizată contra căderii părului, în timp ce despre nucile negre măcinate se credea că pot alina durerea de măsele. Uleiul obţinut din seminţele fructului erau folosite pentru tratarea cangrenelor, rănilor şi chiar a leprei. "Nucii negri aflaţi în apropierea Gării Mari puteau fi plantaţi în sprijinul Bisericii Dominicane, despre care se ştie că organiza slujbe religioase pentru leproşii Sibiului", declară Werner Fink, un sibian pasionat de neobişnuiţii nuci negri.

Nuci medicamentoase

Din nuca neagră se fabrică şi în România, în special la Tg. Mureş, unguente pentru diferitele afecţiuni. "Este considerat mai mult un remediu naturist", spune Gabriela Bardac, medic specialist al Laboratorului Polisano. Un supliment nutritiv capsule, pe bază de nucă neagră, am găsit şi într-unul dintre magazinele naturiste din Sibiu. Prospectul acestuia arată că nuca neagră poate fi folosită ca tonic natural, antiseptic digestiv şi antiparazitar pentru Giardia Lambila.

"Tăierea nucilor de orice tip este interzisă prin lege, din cauza valorii lemnului lor şi nu se poate face decât cu acordul primăriilor", susţine botanistul Constantin Drăgulescu. "Ei nu sunt arbori protejaţi, pentru că sunt exotici, iar locurile în care cresc nu sunt amenajate, pentru că nu aparţin florei României. Pot fi însă declaraţi monumente ale naturii, pentru vechimea lor", adaugă profesorul.

Întrebuinţare în trecut

"Nucii negri sunt aduşi din America de Nord. Fructele lor sunt mai întunecate şi se sparg foarte greu, dar sunt comestibile. În trecut puteau fi găsiţi în Sibiu în număr mare, pe B-dul Magheru. Lemnul acestor nuci este tare şi rezistent şi se ciopleşte uşor. De aceea din el se fabricau pe vremuri paturi de armă, dar era folosit şi pentru finisările interioare ale caselor, mobilă, la construcţia avioanelor şi navelor", spune Constantin Drăgulescu, profesor al Facultăţii de Ecologie din Sibiu. "Acoperişul lemnos al fructelor servea în trecut pentru fabricare de bijuterii. Fructele verzi erau fierte, pentru a obţine oxidant", se arată în studiul "Date ecosistematice pentru plantele economice", al botanistului american J.A. Duke.