de Catalina SLUJITORU

100 de ardei iuţi mâncaţi în 3 minute. Poate fi fatal, ba chiar duce spre o moarte în chinuri, dar măcar laşi ceva în urmă: un nume de-a pururea întipărit, cu majuscule, în cartea de aur a recordurilor. Obsesia de a fi "cel mai" apare rar printre români, mai degrabă fatalişti, resemnaţi, mioritici. Dar oleacă de fudulie, măcar în faţa vecinilor de bloc, tot zace în bagajul genetic de la "Românica". Uneori, e suficient atât pentru a aţâţa oameni cuminţi să iasă din cartierele dormitoare şi să lupte pe viaţă şi pe moarte pentru stabilirea unui record.

O glorie de-o zi. Şi-o secundă de-ajuns, numa' record să fie. Pentru cronica pufului de păpădie s-a inventat Guiness Book. Pentru articole de mai mare întindere există SIBIANUL, oferind o cronică generoasă românilor atinşi de patima numită "cel mai".

Recordul oltenilor

Pe 24 ianuarie 2006, de Zilele Slatinei, municipiul de pe malul Oltului intra în Guinness Book cu cea mai mare horă din lume. Pentru a doborî recordul deţinut până atunci de Sofia, s-au prins în hora din centrul oraşului aproape 15.000 de slătineni, adică unul din cinci! "Ceauşescu nici nu visa să strângă vreodată atâţia oameni! La discursurile lui abia dacă se adunau câteva mii", şi-a amintit Nicolae Guraliuc, consilier la Prefectura Olt.

Cum de s-au lăsat convinşi să suporte cele -13 grade Celsius de afară pentru un astfel de ţel, ne-a spus zâmbind larg primarul oraşului, Darius Vâlcov. "E o chestie de mândrie, de ambiţie! Două săptămâni m-am plimbat prin fiecare şcoală, instituţie publică şi firmă şi le-am propus slătinenilor să facem ceva frumos pentru oraş", spune el, uitându-se mândru la trofeul Guinness Book of Records, care atestă că, în Slatina, 13.828 de oameni au luat parte la cel mai mare "hora dance" din lume. Ce nu ştie aproape nimeni este că cea mai mare horă din lume nu fusese planificată a se organiza în Slatina...

Mutară hora din Bucureşti

Despre cum se treziră oltenii în Cartea Recordurilor ne-a povestit de-a fir a păr cel căruia i-a venit ideea organizării celei mai mari hore din lume, regizorul Cornel Diaconu. "În 2005, ministrul Integrării Europene, Anca Boagiu, mi-a propus să organizez un eveniment original cu ocazia Zilei de 1 Decembrie, în Bucureşti, prin care să scoatem în evidenţă specificul ţării noastre. Aşa mi-a venit ideea unei hore-record. Ideea a plăcut şi ministrului, însă nu a fost dusă până la capăt. Peste numai câteva săptămâni, când primarul Vâlcov mi-a solicitat ajutorul la organizarea Zilelor Slatinei, am inclus această activitate în program şi uite ce inspiraţi am fost!", a povestit Diaconu.

Vâlcov, cunoscut şi ca soţ al Laviniei Şandru, a mirosit bine potenţialul de imagine al tentativei de doborâre a unui record cu o horă de Ziua Unirii, iar acum nominalizarea în Guinness Book e în fruntea realizărilor sale din punct de vedere al celebrităţii.

Născocitorul de la Callatis

Lista recordurilor marca Diaconu nu se opreşte însă la cea mai mare horă din lume. Organizator al Callatisului şi producător al filmului cu mare succes de casă "A doua cădere a Constantinopolului", Cornel Diaconu spune că a văzut ce bine prind la public "recordurile" la ediţia a doua a festivalului de la Mangalia. "Într-una din seri am strâns pe scenă mulţi români, cu diferite calităţi: unii cântau la mai multe instrumente, alţii trăgeau sau împingeau camioane. Îmi aduc aminte de unul care spărgea sticle cu capul, a umplut scena de sânge la un moment dat", îşi aminteşte amuzat acesta.

Acum îl roade o altă idee: să încerce să depăşească recordul mondial la consum de alimente într-o perioadă şi spaţiu date. Pentru acesta, şi-a făcul el calculele, ar trebui să găsească consumatori pentru 28 de tone de alimente în 24 de ore. Floare la ureche!

Dac de Guinness

Afaceristul Liviu Pandele e cunoscut în tot Braşovul. Are galerii comerciale şi o piaţă în buricul târgului, un lanţ de restaurante, dar şi o patimă inedită: Dacia. Atât de mult îi apreciază pe daci, încât nu crede nici în ruptul capului că romanii ar fi contribuit la formarea poporului român. Pasiunea inedită pentru oamenii lui Decebal stă în spatele numeroaselor sale tentative de intrare în Cartea Recordurilor.

Totul a început în 2004, în Braşov, când a vrut să spargă recordul mondial cu cea mai mare oală de vin fiert. A pregătit licoarea după o reţetă dacică misterioasă, pe care nu vrea s-o divulge nimănui. Recunoaşterea de la Guinness nu a primit-o, dar cu vinul din oala gigant şi-au udat gâturile mai bine de 30.000 de braşoveni.

Ultima acţiune marca Pandele a avut loc vara trecută, la Orăştie, unde a adunat mii de oameni în jurul unei colive de 3.363 kilograme, 9 metri lungime, 4 metri lăţime şi 0,1 metri înălţime. Pandele a finanţat pregătirea fierturii de arpacaş pentru a marca cei 1.900 de ani scurşi de la moartea lui Decebal. Nici în cazul acestei încercări de a intra în Cartea Recordurilor nu s-a primit încă recunoaşterea oficială.

Între timp, a mai încercat să bage Oradea şi Balvanyos în Guinness Book, cu cel mai lung bulz şi cea mai mare frigăruie din lume.

Crucea lui Pandele

Planurile lui Pandele legate de Guinness Book nu s-au terminat, însă. Acum plănuieşte să ridice, în Braşov, cea mai înaltă cruce din Europa de Est, mai înaltă chiar decât Crucea de pe Caraiman. În plus, mai vrea să organizeze şi o procesiune religioasă - record.

"De ce?", se întreabă cu siguranţă toţi cei care îi cunosc frământările. "Ideile îmi vin uitându-mă la reprezentanţii autorităţilor publice care aruncă milioane de euro pe geam, cu scopul declarat de a îmbunătăţi imaginea României peste hotare. Eu vreau să arăt că România are potenţial şi că se pot organiza evenimente importante şi pe bani puţini", spune oficios Liviu Pandele. Neoficial, printre zâmbete, glumeşte la întrebarea despre cum îi vin ideile: "Sunt din oraşul de la poalele Tâmpei. Ştii cum ni se mai zice?"

Record dărâmat

Acum un an, un grup de tineri constănţeni porneau încrezători să doboare recordul mondial deţinut de americani la construcţii în aer liber din nisip. Tot ce aveau de făcut era să înalţe o piramidă mai înaltă de 8,91 metri, cât măsura construcţia americanilor. Şansa nu a fost însă de partea lor! Din lipsă de sponsori şi voluntari, artiştii s-au lăsat păgubaşi după numai câteva zile. Şi ca povestea să fie şi mai dramatică, firma care deţinea plaja unde începuseră ei să ridice castelul de nisip, i-a gonit de acolo pe motiv că alungă turiştii şi fac mizerie. Cu trei ani înainte, americanii făcuseră din acelaşi tip de eveniment o atracţie turistică.

Artiştii nu s-au lăsat însă păgubaşi: anul acesta sunt decişi să ridice castelul, dar pe plaja bulgărească unde, se pare, au găsit mai multă înţelegere!

Mania Guinness Book

Guinness World Records sau, pe româneşte, Cartea Recordurilor, a depăşit ea însăşi un record: este cea mai vândută serie de ediţii protejate de copy-right din lume. Ideea realizării unei astfel de cărţi a aparţinut reprezentaţilor fabricii de bere Guinness, la începutul anilor '50. Prima ediţie a apărut în rafturile librăriilor în 27 august 1955, iar de atunci s-au vândut în lumea întreagă mai bine de 100 de milioane de copii.

An de an, pe adresa oficialilor de la Cartea Recordurilor ajung circa 100.000 de solicitări de verificare a tentativelor de depăşire a recordurilor mondiale. Numai câteva mii sunt puse, în final, în ediţia tipărită.

Solicitarea către Guinness Book costă câteva sute de dolari, a dezvăluit primarul Vâlcov. În funcţie de numărul de solicitări înregistrate într-o anumită perioadă de timp, oficialii de la Guinness merg la faţa locului pentru a observa în direct realizarea recordului. La hora de la Slatina nu s-a prezentat însă niciun oficial, iar organizatorii au fost nevoiţi să adune cât mai multe dovezi pentru a demonstra că la hora s-au prins în horă 13.828 de oameni. "Am avut ecusoane pe care le-am împărţit participanţilor la dans şi s-au făcut numeroase fotografii şi filmuleţe. Dovezile le-am trimis apoi la Guinness Book, iar după câteva luni am primit diploma de recunoaştere oficială", a explicat primarul.

În afară de diploma înrămată, cei care ajung în Guinness Book nu primesc nimic, bani sau alte foloase. Au şanse însă să ajungă în cartea cea mai citită din lume, după Biblie.

Recorduri româneşti

Recordurile româneşti sunt foarte rare în Guinness Book. În cei 52 de ani de la apariţie, în cea mai vândută carte din lume s-au regăsit numai câţiva români, în principal sportivi şi artişti.

- Adriana Iliescu (foto) - cea mai bătrână mamă din lume
- Iolanda Balaş - 142 de victorii internaţionale consecutive, timp de peste un deceniu, între decembrie 1956 şi iunie 1967
- Doina Melinte - cea mai rapidă atletă pe distanţa de o milă în sală
- Gabriela Szabo - cea mai rapidă femeie din lume
- Mihaela Melinte - cea mai lungă aruncare a ciocanului
- Daniela Silivaş - cea mai tânără gimnastă
- Lia Manoliu - cea mai longevivă atletă la Olimpiade
- Aura Gruescu - prahoveanca a fost prima femeie inginer silvic din lume
- Helmuth Duckadam - cele mai multe penaltyuri apărate (4 în finala Cupei Campionilor Europeni din 1986)
- Ghiţă Mureşan - cel mai înalt jucător din NBA
- Vasile Stoica - paralelipipegic - a parcurs cea mai lungă distanţă pe un stadion în 24 de ore, în scaunul cu rotile
- I.L. Caragiale - artistul cu cele mai multe portrete din lume
- Ştefan Popa Popa's - cel mai rapid desenator din lume
- Stefan Rosenauer - timişoreanul constructor al unor viori din zahăr funcţionale
- Naţionala feminină de handbal - câştigătoare trei ani consecutiv a Campionatului Mondial (1956-1958)
- Naţionala masculină de handbal - câştigătoare a patru titluri mondiale consecutiv
- Oraşul Slatina - cea mai mare horă din lume
- Elevii liceului "Nicolae Tonitza" Bucureşti - cea mai lungă pânză pictată din lume (3.464 metri)

Cleopatra Stratan Guinness

Cleopatra Stratan (foto), fetiţa de 4 ani şi jumătate a cântăreţului basarabean Pavel Stratan, are şanse foarte mari să ajungă în Guinness World Records drept cel mai tânăr artist care a lansat un album: "La vârsta de trei ani", album lansat când micuţa interpretă a cântecului "Ghiţă" avea numai trei ani şi jumătate.

La aceeaşi categorie se află deja de ani buni în Guinness Book cântăreţul francez Jordy, cel care interpreta la numai 4 ani melodia "Dur dur d'etre bebe". Jordy este cel mai tânăr artist cu o melodie care a ajuns pe locul 1 în topurile internaţionale.