SUB LUPĂ
CULPELE MEDICALE ALE ULTIMULUI DECENIU

19 Noiembrie 2007
Click pentru a mari

Medicii trebuie să facă față tensiunii din timpul operațiilor la limită dar și să ia cele mai corecte decizii. Viața unui om e în mâinile lor. Greșelile sunt rar pedepsite, dar îi urmăresc toată viața.

FOTO: ARHIVA SIBIANUL

Din 134 de cazuri ajunse în dezbaterea Colegiului Medicilor în ultimii zece ani, într-unul singur s-a luat o decizie severă și unui medic i-a fost interzis temporar să-și mai practice meseria. Cu toate acestea plângerile privin culpele medicale se inmulțesc. Colegiul Medicilo din Sibiu țși alege o nouă conducere. După două mandate de președinte, doctorul Ioan Baier renunță la candidatură din pricina cazului lui Ovidiu Moț.

Pe umerii medicilor apasă o mare responsabilitate la fiecare caz pe care îl asistă. Oamenii își pun viața în mâinile lor și din nefericire uneori și-o pierd. Neglijență, greșeală sau eroare? Pentru fiecare culpă medicală este chemat să se pronunțe Colegiul Medicilor, cu privire la vinovăția sau nevinovăția unui coleg de breaslă. În ultimii zece ani, la toate aceste cazuri a avut un cuvânt de spus dr. Ioan Baier, președintele încă în exercițiu al Colegiului Medicilor Sibiu. Ce l-a marcat în mandatele sale și de ce nu mai candidează? Cine are șanse să îi ia locul? Dar mai ales, la ce trebuie să se aștepte cel care vrea fotoliul de președinte al Colegiului a vrut să afle SIBIANUL.

Între Colegiu și Codul Penal

Aproape săptămânal la Colegiul Medicilor ajung plângeri referitor prestația unor cadre medicale. Fiecare dosar în parte trebuie analizat de către Comisia de Specialitate care trebuie să decidă dacă colegul lor a greșit atunci când a aplicat un tratament sau când nu l-a aplicat deloc, dacă a luat decizia potrivită la momentul potrivit, dacă e vinovat de moartea unui pacient sau nu. De decizia care se ia în comisie, cu acordul președintelui, depinde de multe ori viitorul profesional al unui medic.

Ancheta de la Colegiul Medicilor merge în paralel cu ancheta judiciară atunci când rudele sesizează Parchetul și cer dreptate.

Ginecologia dă cele mai multe cazuri

Cei mai aproape de culpa medicală în ultimii zece ani au fost ginecologii. Totuși în cazul unui singur ginecolog s-a luat singura decizia de suspendare din funcție. "Am spus-o și o voi repeta: doctorul Voinea a fost vinovat", a declarat dr. Ioan Baier. Cazul medicului ginecolog Eugen Voinea a fost unul dintre cele care l-au marcat pe doctorul Baier în activitatea de membru în Comisia Colegiului și apoi de președinte al Colegiului.

Două femei au murit după ce au fost operate de ginecologul Eugen Voinea iar o fetiță pe care a adus-o pe lume prin cezariană a rămas mutilată pe viață. Deși a fost găsit vinovat că a ucis-o pe Emilia Borcilă de 29 de ani, atât de comisiile de expertiză ale Colegiilor Medicilor, cât și de instanță medicul Eugen Voinea a scăpat ieftin . Colegiul Medicilor din Sibiu i-a luat dreptul de practică pe o perioadă de 6 luni. După procese care au durat mai bine de 3 ani, instanța l-a condamnat și ea la 2 ani de închisore, dar a fost grațiat.

Nu este singurul medic ginecolog împotriva căruia sibienii s-au plâns Colegiului Medicilor și instanței de judecată. Un medic cunoscut, dr. Dorin Ionuș a fost acuzat de culpă medicală, la sfârșitul anului 2004, după ce o femeie a murit după ce a dat naștere unui băiețel de 4 kg. Familia l-a acuzat pe medic de faptul că i-a provocat nașterea femeii, cu ajutorul unor pastile și nu prin cezariană, fapt ce ar fi dus la ruperea uterului și apoi la moartea Alinei Satmari. Medicul și-a dovedit însă nevinovăția.

Click pentru a mari

foto: Baier.jpg care arată cu degetul spre medalion cu eugen voinea.jpg
Unul din cazurile în care președintele Colegiului
Medicilor a spus tranșant că un coleg de breaslă a ucis un om prin culpă medicală a fost cel al ginecologului Eugen Voinea.

Comisie nouă, caz nou

De cazul unui alt medic se va ocupa comisia noului Colegiu ales zilele acestea. Surse din cadrul Spitalului Clinic Județean susțin faptul că pe numele dr. Iancu Boncuț s-a formulat o plângere la Colegiul Medicilor, după ce o femeie a cărei sarcină a avut-o sub supraveghere medicul la Cisnădie, a venit de urgență la Spitalul Clinic Județean, unde s-a depistat că fătul era deja mort. Până la închiderea ediției, SIBIANUL nu a reușit să ia legătura cu medicul Boncuț.

Medici cu bube vor la vârful Colegiului

Pe fotoliul lăsat liber de dr. Baier se bat 33 de medici. S-ar putea spune la prima vedere că doar ei au fost la vot la sfârșitul săptămânii trecute, dacă luăm în calcul faptul că din cei 1.300 de medici care ar fi trebuit să vină la vot, nu s-au prezentat nici 5 procente. "Din datele pe care le am vreo 50 s-au prezentat la vot. Așa s-a întâmplat de fiecare dată când am avut alegeri. Dar vor veni în turul 2. Vor fi aduși la vot și medicii de la Mediaș, iar șefii de secție vor fi sfătuiți să îi mobilizeze pe medicii din cadrul Spitalului Județean. Și medicii de familie vor face aceleși demersuri", a declarat dr. Ioan Baier, actualul președinte al Colegiului, care ne-a mărturisit că nici el nu a fost la vot.

Despre lista celor 33, președintele în exercițiu spune că nu toți cei care sunt pe listă ar merita să fie acolo. "Am spus clar că aș vrea ca cei care vor fi nevoiți să ridice mâna pentru a spune că un medic este sau nu vinovat de o culpă medicală a unui coleg nu trebuie să aibă bube în cap. Or, pe listă sunt medici care au încă un proces pe rol. Sunt unii care au fost acuzați, dar care și-au dovedit nevinovăția. Dar sunt alții care au încă procese", a spus dr. Baier.

Cazuri care bântuie

Ce înseamnă să fii președinte la Colegiul Medicilor? "Este doar o funcție onorifică, dar care implică foarte mult stres, pentru că semnezi pentru vinovăția sau nevinovăția unui coleg, care îți poate fi și prieten", mărturisește dr. Baier.

De cele mai multe ori, dosarul trebuie anchetat mult timp. Despre două cazuri spune că a fost convins de vinovăție imediat. "E vorba de cazul unui medic ginecolog, pentru care am și dat suspensare (n.r. dr. Eugen Voinea) și de cazul unui medic de pe salvare, de la Mediaș (n.r. dr. Felix Cristea). Nu am niciun dubiu că acești medici se fac vinovați de moartea pacientelor lor", a declarat prof.univ. dr Ioan Baier.

Dacă în cazul doctorului Voinea a fost vorba de o moarte datorată unei operații prost făcute, dr. Cristea se face vinovat de faptul că nu a intervenit la timp la un caz la care era solicitată o ambulanță cu medic, iar el, în calitate de coordonator al Ambulanței Mediaș, a trimis în locul lui, o asistentă, în timp ce el a rămas la Ambulanță pentru a-și repara mașina personală. Elena Bleahu, de 53 de ani, a suferit o lipotimie. Pentru că dr. Felix Cristea nu a intervenit la timp și ulterior a refuzat să transporte femeia la spitalul din Sibiu, aceasta a decedat, lăsând în urmă patru copii.

Moț i-a pus capac lui Baier

De fiecare dată când un medic era acuzat de culpă medicală, Colegiul trebuie să țină piept acuzelor din partea societății.

"Atunci când un medic este acuzat, toți sunt băgați în aceeași oală. Am încercat, pe cât am putut să țin partea colegilor mei care au fost acuzați pe nedrept. Dar un caz mi-a pus capac. Este vorba de cazul cu actorul Moț. (n.r. In noptea de vineri, 12 ianuarie 2007, după premiera spectacolului Pescărușul, Ovidiu Moț, actor al Teatrului Național "Radu Stanca" Sibiu, a fost găsit lovit la cap, pe drumul către casă, și a fost internat la spital, în comă) Odată cu acest caz care a fost foarte mediatizat mi-am dat seama că lucrurile în această direcție, a acuzării medicului, sunt din ce în ce mai serioase și că poate e timpul să mă retrag. Îmi ajung 12 ani de când sunt în Colegiu. Las locul altora, mai tineri, care sper să țină piept acuzațiilor. În ceea ce privește acest caz, nu a fost de vină medicul, ci sistemul în care medicii din România sunt obligați să își desfășoare activitatea. Am făcut solicitări nenumărate pentru un computer tomograf la Sibiu și acesta nu a venit. Actorul a fost intubat și trebuia să plece către cel mai apropiat spital, care avea un astfel de aparat, pentru că altfel niciun medic neurolog nu putea interveni chirurgical. Într-o emisiune televizată, am fost făcut criminal pentru un act medical la care eu nu am luat parte. Țin să precizez că și dacă medicul neurochirurg ar fi venit la spital, în cazul de față dr. Liviu Tănase, acesta nu putea face nimic fără ajutorul acelui aparat. Dacă dr. Tănase ar fi deschis capul pacienului fără să aibă rezultatul unei tomografii, dr. Tănase ar fi făcut pușcărie. Nu e vinovat doctorul, la fel cum nu e vinovată nici echipa de gardă din Urgență pentru faptul că nu s-a putut face mai mult pentru acest om. Acest pacient trebuia să fie trimis cu o ambulanță care tocmai plecase cu un alt caz la Cluj. Nu a fost tomograf, nu a fost ambulanță. Parcă toate au fost împotrivă. În urma acestui caz am decis să nu mai candidez pentru un nou mandat la președinția Colegiului", a dezvăluit, pentru SIBIANUL, dr. Ioan Baier.

Sub directa îndrumare a doctorului Baier au fost anchetate 134 de dosare în care se punea problema unei culpe medicale. În cei 12 ani de funcționare a Colegiului Medicilor, un singur medic a fost suspendat din funcție pentru o culpă medicală evidentă. Cazurile se înmulțesc, însă, de la an la an.

Click pentru a mari

Cel mai recent caz la Parchet

Ultimul caz ce se află acum în atenția Parchetului în urma unei plăngeri este cel al unui medic care era cotat cu șanse reale la câștigarea cursei pentru șefia colegiului Medicilor din Sibiu, profesorul doctor gastroenterolog Alexandru Frăticiu (foto), șeful secției de Gastroenterologie, din cadrul Spitalului Clinic Județean. Surse spitalicești spun că fiica unei paciente a medicului a depus o plângere penală împotriva acestuia, după ce mama ei ar fi suferit o secționare de duoden în urma unei gastroedoscopii. Grav a fost faptul că medicul a plecat în străinătate și nimeni altcineva nu și-a dat seama de gravitatea stării femeii decât foarte târziu. În cazul ei, nu s-a intervenit chirurgical imediat, fapt ce a dus, după o săptămână de chinuri, la moarte, în urma unei septicemii generalizate.

SIBIANUL a încercat să ia legătura cu părțile din dosar, însă familia care îl acuză pe medic se află și ea în străinătate. Acest dosar ar împiedica neparticipărea doctorului Alexandru Frăticiu la alegerile pentru Consiliul Colegiului medicilor, de unde apoi se alege președintele. Contactat telefonic, dr. Frăticiu neagă acest fapt. "Nu am candidat din alte considerente, care țin de o chestiune de atitudine față de modul în care se fac lucrurile în cadrul Colegiului. Nu are de-a face cu nimic altceva. Este o prostie să spui că nu candidez din cauza asta (n.r. a dosarului în care este cercetat). Eu am ceva informații. Este o acuzație neclară a aparținătorilor. În acest moment nu este un proces în derulare pe numele meu", ne-a spus dr. Alexandru Frăticiu.


36% dintre erorile medicale se fac la aplicarea tratamentului

Potrivit unui studiu comandat în premieră națională la Iași de către Colegiul Medicilor și citat de ziarul Gândul privind responsabilitatea în sistemul sanitar actual se consideră că eroarea este neimputabila medicului, iar greșeala este imputabilă și are drept consecință răspunderea juridică. Plecând de la premisa că și medicii pot fi oricând pacienți în relație cu alți medici, studiul "Vinovați și vină în Medicină" lămurește termenii amintiți, cântărește deopotrivă atitudinile pacienților fațã de medici și invers, stabilește precis traseul producerii culpelor medicale (diagnostic-urmărire-aplicarea tratamentului) și orientează cele douã categorii către forurile abilitate.

Printre rezultate: experiența medicilor este asociată covârșitor cu vârsta și deci cu cazuistica, nu cu ultimele informații în domeniu sau cu multiplele specializări; erorile se fac mai ales la diagnosticare (35%) și la aplicarea unui tratament (36%); 16% dintre medici au fost învinuiți de eroare medicală și doar 10% de greșeală; 71% dintre medicii învinuiți ar sta calmi și ar căuta consilierea organismelor abilitate, iar 56% dintre medicii chestionați și-ar sfătui colegii să-și recunoască și să-și asume greșeala.

Click pentru a mari

Cine va fi președinte?

Cei peste 1.300 de medici cu dreptr de vot în Colegiul Medicilor se vor prezenta săptămâna aceasta la al doilea tur de scrutin pentru alegerea celor 19 medici care vor forma Consiliul Colegiului Teritorial din Sibiu. Din cei 19 se va alege Biroul electoral, format din 4 membri, dintre care unul va fi președinte și alți 3 vicepreședinți.

În urma unui sondaj în rândul medicilor, cele mai mari șanse la fotoliul de președinte se pare că le-ar avea medicii care fie au un grad profesional înalt, fie au fost intens mediatizați. Printre aceștia se numără dr. Lorent Kiss, șeful Clincii Chirirgie 1, dr. Adrian Stretean, șeful Clincii de Obstetrică-Ginecologie, dr. Paul Jurgen Porr, șeful clincii Interne 2, dr. Radu Chicea, dr. Nicolae Grigore, șeful Clinicii urologie și dr. Florin Cioloboc, specialist în medicină de familie și medicină de urgență. "Este o mare responsabilitate această funcție. Să vedem dacă intru în primii 19. eu am făcut parte din comisia de disciplină a colegiului. În funcție de ce se va întâmpla în turul 2, voi ști ce să vă spun. Deocamdată nu știu. Cei 19 vor expune programe, proiecte, idei. Vom vedea cine va fi noul președinte", a declarat, pentru SIBIANUL, dr. Florin Cioloboc, unul dintre medicii bine cotați.


Înființarea Colegiului

În urmă cu 12 ani se vota legea privind înfințarea Colegiului Medicilor din România. După îndelungi ezitări, Colegiul și-a început activitatea în vara anului 1997. "Colegiul Medicilor din România apără demnitatea și promovează drepturile și interesele membrilor săi în toate sferele de activitate, apără onoarea, libertatea și independența profesională a medicului în exercitarea profesiei, asigură respectarea de către medici a obligațiilor ce le revin față de bolnavi și de sănătatea publică" se spune în statutul acestei organizații.