de Alexandra ION-CRISTEA

Vânătoarea organizată luni de Direcţia Silvică Sibiu a fost un eşec. Vulpile s-au ascuns în pădurea de la Răşinari.

Soare, vânt şi niciun pic de zăpadă - o zi perfectă pentru o plimbare prin pădure, dar nu şi pentru o vânătoare de vulpi. Doar două animale au fost prinse luni dimineaţa în pădurea din fondul Răşinari. SIBIANUL a fost acolo.

O dimineaţă senină pe drumul din apropiere de Veştem. Mai multe maşini pline de vânători şi gonaci se înfundă în nămol, dar se deplasează în grabă către locul stabilit. "Ne întâlnim în pădurea din fondul 12 Răşinari. Vom vedea vulpi, dar şi iepuri, capre şi poate chiar mistreţi", proclamă Marius Ureche, angajat al Direcţiei Silvice, în timp ce şterge cu racleta geamul aburit al Daciei în care mergem. După o jumătate de oră, ajungem în sfârşit la locul de întâlnire. Un grup de bărbaţi îmbrăcaţi în costume verzi aşteaptă aliniaţi de-a lungul unui şir de pomi. Îşi îndreaptă puştile îndoite la subraţ şi pornesc în şir indian pe o cărare. De jur împrejur, linişte. De-o parte şi de alta pădure - pomi scuturaţi de vânt şi frunze care susură. "În goană nu se vorbeşte. Vulpea e cel mai sensibil animal la mişcare", ne avertizează la plecare Marin Vălean, responsabil de vânătoare.

Prin frunze

Vânătorii păşesc uşor. Bocancii lor greoi nu fac niciun zgomot în frunzele şi crengile de pe drum. Mă chinui să merg la fel de lejer, dar fiecare pas pare să îmi anunţe prezenţa. Mergem încolonaţi şi tot ce pot vedea e grumazul roşu al celui din faţa mea. Rând pe rând, bărbaţii se opresc pe marginea cărării, ascunzându-se după crengile desfrunzite ale copacilor. Ne oprim şi noi, un grup de patru, alături de Marin Vălean, vânător experimentat, de 25 de ani în Direcţia Silvică. Vălean îşi armează puşca şi ne priveşte neîncrezător. "Fără zgomot", ne spune el, schiţând un zâmbet înainte de a-şi întoarce spatele. Ocupăm locuri printre copaci, de-a lungul drumului şi ne aţintim privirea în pădure. Stăm nemişcaţi şi parcă de-abia acum auzim vântul care suflă cu putere.

Nicio mişcare

O împuşcătură în depărtare şi ştim că goana a început. Totuşi, în afara arborilor care trosnesc în bătaia vântului, niciun alt zgomot nu mai răzbate până la noi. Mă chinui să privesc printre copaci - doar - doar voi vedea vreo umbră, vreo mişcare. Încep să cred că frunzele iau forme, că nuielele de pe jos se mişcă iar vulpea mult aşteptată apare. Vânătorul îşi ridică din când în când puşca, de parcă ar fi gata de atac. Dar nimic. O linişte deasă ne înconjoară din toate părţile. Deodată, din partea dreaptă se aud voci - mici şi depărtate. "Gonacii", spune scurt Vălean, fără să se întoarcă. Când zgomotul se apropie şi se transformă în scurt timp în strigăt, vânătorul nu mai lasă arma de la ochi. În curând putem auzi chiuiturile şi bocănelile şi putem vedea bărbaţi strecurându-se printre copacii din apropiere. Vălean dezarmează puşca şi iese în drum. Vânătoarea s-a terminat.

"Vulpea ne-a mirosit"

"E prea mult vânt, iar vulpea ne-a mirosit. Se pot ascunde, oamenii nu le văd şi n-avem voie să folosim câini din cauza rabiei", explică liniştit Marin Vălean (foto) pe drumul de întoarcere. Ieşind dintre copaci mai mulţi vânători ne ies în întâmpinare. "Nimic", spun ei simplu şi se alătură grupului. Un gonaci trage un foc în aer şi toată lumea tresare . Ajunşi înapoi la locul de întâlnire aflăm că au fost prinse două vulpi, dar nimeni nu ştie exact unde. După câteva minute de aşteptare doi vânători vin agale pe cărare ducând în mâini trofeele promise. "Am aşteptat cam 20 de minute. Vulpea a venit din partea stângă. Era cam la 35-40 de metri", spune Ion Crăciun şi desface un sac de plastic din rola pe care o poartă la piept. "Vulpile sunt primele animale care ies. Am mai văzut şi două căprioare", povesteşte şi Cornel Vereş, celălalt vânător care nu s-a întors cu mâna goală. Pentru că Vereş nu are decât o mânuşă de plastic, Crăciun se ocupă mai mult de "împachetatul" vulpilor.

Cele două animale sunt încărcate în saci albaştri şi depozitate într-o ladă specială, în portbagajul uneia dintre maşinile angajaţilor Direcţiei Silvice. "Vom testa aceste animale la DSV", promite Marius Ureche. Vânătorii se adună din nou şi pleacă rând pe rând, în tăcere. Pentru că vulpile - bolnave sau nu de rabie, s-au ascuns prea bine de data asta.

"Vânătoarea a fost organizată pe fondul descoperirii focarelor de rabie din judeţul Sibiu. În cele 17 fonduri de vânătoare ale Direcţiei Silvice se vânează anul acesta 230 de vulpi din care 200 au fost deja vânate. Doar o singură vulpe din cele 200 avea rabie, potrivit analizelor furnizate de Direcţia Sanitar Veterinară. Vom continua vânătoarea şi ne evom depăşi probabil cota" - Marius Ureche, purtător de cuvânt al Direcţiei Silvice Sibiu.

---

12

focare de rabie sunt confirmate în acest moment de către Autoritatea de Sănătate Publică Sibiu.

în localităţile: Loamneş, Răşinari, Săcel, Păucea (2), Mediaş, Ocna Sibiului, Nocrich, Sibiu (Calea Poplacii), Bazna, Valchid, Micasasa (cătun Valenii). 15 persoane care au venit în contact cu animalele bolnave, au fost tratate.

Pentru a evita posibilitatea transmiterii rabiei la om, Autoritatea de Sănătate Publică recomandă sibienilor să respecte cu stricteţe, următoarele măsuri de prevenire şi protecţie:

Nu atingeţi animalele sălbatice, mai ales cele cu un comportament ciudat (se apropie de om, se lasă prinse ), nici măcar cadavrul acestora

Se interzice jupuirea animalelor sălbatice găsite moarte;

Nu atingeţi animalele domestice (câini, pisici, etc.) cu semne de turbare;

Orice situaţie de acest fel se anunţă imediat medicului veterinar din localitate;

Nu atingeţi câinii care s-au luptat cu animale sălbatice bolnave de rabie sau au atins cadavrul acestor animale (saliva persistă pe blana câinelui);

Vaccinaţi animalele domestice împotriva rabiei;

Supravegheaţi-vă cu atenţie câinii şi pisicile , limitându-le deplasările necontrolate;

Supravegheaţi copiii şi sfatuiţi-i să nu vină în contact cu animale necunoscute;

Orice situaţie în care o persoană este muşcată sau zgâriată de câini, pisici, animale sălbatice (vulpe, lup) trebuie imediat anunţată medicilor din localitate;

În cazul în care sunteţi muscaţi de un animal posibil bolnav, rana sau zgârietura care a venit în contact cu saliva animalului se spală imediat, cu apă şi săpun sau cu un antiseptic, după care se merge în cel mai scurt timp posibil (ideal în primele 72 ore) la cel mai apropiat centru antirabic (Spitalele din Sibiu şi/sau Medias), pentru consultaţii şi tratament (Vaccinare antirabică şi/sau seroterapie).

Vulpea este un mamifer carnivor din familia Canidae, alături de lup, câine, şacal sau enot. Vulpea este mai mică decât câinele obişnuit şi evident mai mică decât lupul. Are între 7 şi 10 kg, rar mai mult. Corpul are sub un metru lungime, iar coada stufoasă - cca 30-40 cm. Puii se nasc în viziune subterane o dată pe an, în primăvară. Căutate în trecut pentru blana lor, vulpile au fost vânate cu cruzime ani la rând. pentru faptul că acestea răspândesc - mai ales în mediul rural - câteva boli foarte grave, printre care şi turbarea. De rabie pot fi afectate animalele domestice - precum câinii şi pisicile dar şi păsările pe care vulpea le vânează. (wikipedia.org)