Suntem europeni doar cu numele. Adevărul este că nu prea ştim să ne comportăm ca atare. Mai ales atunci când vine vorba de aruncarea gunoiului, lucru pe care vecinii noştri olteni l-au învăţat de mult.

Iniţiativa Getesibului de anul trecut în privinţa depozitării gunoiului menajer prin sortare, ca să poată fi apoi reciclat, s-a izbit de refuzul personal al primarului Johannis, care a considerat că Sibiul nu este pregătit deocamdată pentru sortarea deşeurilor.

Vâlcenii ne-au luat-o înainte

În prezent, sibienii aruncă deşeurile la grămadă, fără niciun fel de sortare, în pubele metalice. Nu acelaşi lucru se întâmplă în Europa şi nici măcar la doi paşi, în Vâlcea, acolo unde există tomberoane de plastic, de diferite culori, tocmai pentru ca reciclarea să se facă mult mai bine şi, în acelaşi timp, avantajos. "Avem pubele de diferite culori, pentru deşeuri diferite. Vâlcenii aruncă deşeurile sortate în 4-5 pubele diferite. Avem pentru hârtie, pentru sticlă închisă, sticlă albă, plastic, tocmai pentru a ne ajuta la o mai bună reciclare. De exemplu, sticla colorată nu trebuie amestecată cu cea albă, pentru că atunci când se reciclează, sticla albă nu ar mai ieşi tot albă dacă cele două ar fi amestecate", a declarat, pentru SIBIANUL, Eusebiu Veţeneanu, purtătorul de cuvânt al Primăriei din Vâlcea.

Johannis a spus că nu-i momentul

Dacă vecinii de la Sud s-au grăbit să fie europeni, nu acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu sibienii. Mărul discordiei în acest caz pare a fi în mâna primarului Klaus Johannis. "Noi am avut o iniţiativă în acest sens acum cam un an, dar am renunţat la ea, pentru că domnul primar a considerat că nu este momentul pentru aşa ceva", a declarat Daniel Frunzescu, directorul Getesib. Adevărul este că Primăria s-a plâns, la momentul respectiv, că degeaba există pubele separate, pentru că sibienii îşi aruncă reziduurile tot alandala, fără pic de respect pentru mediu.

Pentru sibienii care vor să fie cu adevărat europeni, Getesibul are soluţii. Cei care au deşeuri care pot fi reciclate se pot duce cu ele la Getesib, acolo unde există două prese care balotează deşeuri. "Dacă s-ar implementa acest proiect, ar fi bine pentru toţi. Inclusiv pentru noi, deoarece ar scădea cantitatea de deşeuri în rampă şi astfel ar scădea costurile, dat fiind că preţul este pe tona de reziduuri", a mai spus directorul Getesib.

Când a vrut primarul, n-au vrut sibienii

Înainte de propunerea Getesibului, prin 2002, înainte ca vâlcenii să recicleze
în tomberoane colorate, a încercat şi Primaria Sibiu, implementarea unui
proiect de colectare selectivă a deşeurilor.

Proiectul presupunea, într-o primă fază, amplasarea în zona Mihai Viteazu a şase tomberoane care să permită sortarea deşeurilor de plastic, hârtie şi sticlă, urmând ca numărul lor să fie suplimentat în cazul în care se înregistra vreun rezultat pozitiv. "Deşi intenţia municipalităţii a fost promovată prin intermediul mass-media, proiectul nu a dat rezultatul aşteptat. Mai mult, s-a constatat ca în aceste zone pilot, după un timp, cetăţenii au renunţat să mai folosească tomberoanele speciale, deşurile fiind depozitate în locuri necorespunzătoare din aproprierea acestora. Din acest motiv, după şase luni de la implementare, s-a decis renunţarea la această inţiativă, iar în planurile recente ale municipalităţii nu se mai regăseşte niciun astfel de proiect", a declarat Sergiu Olteanu, consilier asistent la Biroul de Presă al Primăriei Sibiu.
În acest moment, societăţile de salubrizare efectuează colectarea selectivă a
deşeurilor doar de la beneficiari ai acestor servicii la care există o justificare
economică bazată pe cantităţile rezultate sau de la unităţi de învăţământ şi
instituţii publice unde se încearcă implicarea comunităţii în astfel de
programe.

Cetăţeni civiliaţi

Nici vâlcenii nu s-au obişnuit repede cu pubelele colorate. După mai bine de jumătate de an, ei au înţeles ce trebuie să facă. "La început nu au prea înţeles ce vrem şi de ce facem acest lucru. Acum, putem spune că aproape 80% dintre cetăţeni au înţeles şi îşi pun deşeurile reciclabile în pubelele colorate. Cu siguranţă a scăzut şi cantitatea de deşeuri duse în rampă, pentru că mare parte din ele sunt reciclate. Avem contracte cu firme şi valorificăm ceea ce este reciclabil", a declarat, pentru SIBIANUL, Corina Toma, de la biroul de management de la Urban, firma care adună gunoiul în Vâlcea.

Până când primarul ne va considera cu adevărat europeni, nu avem altceva de făcut decât să aruncăm gunoiul la grămadă. Dar dacă vrem să ne dăm europeni, atunci putem să ducem deşeurile reciclabile, la Getesib. Poate din om în om, vom da exemplu şi altora.

Bani europeni pentru gunoiul vâlcenilor

În noiembrie 2001, Uniunea Europeană a aprobat, prin programul ISPA, asistenţa financiară nerambursabilă în sumă de 11,04 milioane de euro. În august 2002, Ministerul Integrării Europene, în calitate de Coordonator Naţional ISPA, a semnat Memorandumul de Finanţare pentru acest proiect, care ulterior a fost ratificat prin Legea 126 din 11 aprilie 2003. Pentru cofinanţare, Primăria din Vâlcea a făcut demersuri la Ministerul Finanţelor Publice, astfel încât, în august 2003, s-a obţinut un credit nerambursabil de la bugetul statului în suma de 2,5 milioane de euro, fapt care a condus la reducerea taxei de salubritate şi la un grad mai mare de suportabilitate din partea cetăţenilor oraşului.

Beneficii pentru mediu

Reciclarea materialelor plastice, a hârtiei, a sticlei, a metalului aduc nenumărate beneficii, atât buzunarului cetăţeanului, care din moment ce cantitatea de gunoi în rampă este mai mică, preţul pe care îl plăteşte societăţii de salubritate este şi el mai mic, dar şi mediului înconjurător. Astfel, reciclarea reduce riscurile de poluare a apelor subterane şi de suprafaţă, reduce poluarea aerului, reduce poluarea solului cu plastic, hârtie şi alte deşeuri, dar elimină şi disconfortul cetăţenilor care trec prin preajma groapei de gunoi.