de Catalina SLUJITORU

În numai două săptămâni, cinci sinucideri crude au şocat opinia publică din România. Nu doar la noi se sinucid însă tinerii. Sinucigaşii au tendinţa de a copia cazuri de care au auzit.

Un straniu val de sinucideri violente printre adolescenţi şi tineri a înmărmurit în ultimele săptămâni opinia publică din România. Vina a căzut instantaneu pe violenţa din mass-media. Nu doar la noi se petrec însă astfel de cazuri şocante. La 1.800 de kilometri mai la vest, în Paris, francezii sunt consternaţi şi ei de duble sinucideri în rândul adolescentelor. Psihologii spun că sinuciderile apar ciclic şi urmează anumite modele. SIBIANUL trece în revistă cele mai terifiante şi mai dezbătute sinucideri din ultimii ani.

Bogdan a dat tonul

Sinuciderea lui Bogdan "Ralph" Costache, bucureşteanul de 19 ani îndrăgostit de profesoara lui de limba română, nu mai are nevoie de prezentare. Ziarele şi televiziunile au disecat la infinit incredibilul caz . Ziua de 24 mai, când liceanul s-a aruncat de la balconul profesoarei, cu inima frântă de cea care îi fusese şi meditatoare şi iubită, a fost însă numai începutul unei serii de sinucideri de o violenţă extremă printre adolescenţii şi tinerii din România. Câteva zile mai târziu, un băiat de 14 ani s-a spânzurat în parcul Titan pentru că luase note mici la examene şi considera că-şi dezonorase familia. Pe biletul de adio a scris că regretă că şi-a dezamăgit familia...

Două zile mai târziu, o altă sinucidere. De data aceasta, în ştreang atârna o copilă de 17 ani, de etnie rromă, din Harghita, dezamăgită că familia plănuia s-o mărite în loc să o lase să meargă la şcoală.

Lunea trecută, însă, un alt caz şoca de două ori România, după ce un clujean a anunţat Poliţia că a descoperit două surori gemene spânzurate într-un parc. Retrase, inteligente şi foarte apropiate, tinerele de nici 25 de ani au ales să-şi ia viaţa împreună, îmbrăţişate din motive deocamdată neelucidate.

Ucişi de dorul părinţilor

Anul 2006 a marcat un record macabru în rândul copiilor sinucigaşi, după ce câţiva prichindei lăsaţi de părinţii plecaţi la muncă în străinătate în grija rudelor sau a prietenilor, şi-au pus capăt zilelor de dorul mamei şi al tatălui. Marian, originar din comuna ieşeană Moşna, avea 11 ani şi de aproape 3 era îngrijit de o familie de asistenţi maternali. Îl chinuia însă un mare dor pentru părinţii adevăraţi, iar depresia l-a determinat să-şi pună ştreangul în chiar în beciul casei.

Divorţul părinţilor este o altă cauză care îi determină pe copii şi adolescenţi să ia în calcul ideea sinuciderii. Acest motiv pare să stea în spatele tentativei de suicid a celui mai tânăr sinucigaş din România. E vorba de un micuţ de 9 ani, care a luat un pumn de pastile. "Gestul copilului a fost un strigăt disperat de ajutor", cred doctorii.

Sinucideri franţuzeşti

25 mai 2007. A doua zi după sinuciderea lui Ralph. Două franţuzoiace de 14 ani, colege de clasă, s-au aruncat de la etajul 2, respectiv 3, după ce hotărâseră la telefon să se sinucidă. "Hai s-o facem, suntem in stare. Sari tu, sar şi eu", se pare că şi-au spus Florence şi Christine cu câteva secunde înainte de a deschide geamul caselor în care locuiau şi a se arunca în gol. Au avut însă zile: nebunia nu le-a băgat în mormânt, ci doar la spital, cu răni foarte grave. În Franţa, specialiştii vorbesc în ultima vreme tot mai des despre "moda" dublelor sinucideri, "tipice adolescenţilor între 14 şi 16 ani", potrivit unei analize a publicaţiei Le Monde.

Anul cel mai morbid în Franţa a fost însă 2005. În ianuarie, poliţiştii au descoperit cadavrul zdrobit al unei fete de numai 14 ani, la buza unei faleze. Tânăra, identificată mai apoi cu numele de Noémie, avea şi încheieturile de la mâini tăiate. Clar: sinucidere, şi-au spus poliţiştii, care mai apoi au pus cap la cap şi macabra poveste. Se pare că adolescenta nu s-a sinucis singură, ci alături de o prietenă de pe Internet, Clémence. Cele două s-au cunoscut prin intermediul blogurilor (jurnale intime online), pe care ambele notau zilnic gânduri despre sinucidere, plictisite de viaţa cotidiană. Din una în alta, cele două au ajuns să "semneze" un jurământ online de sinucidere, iar în ziua cu pricina s-au întâlnit pe faleză, şi-au tăiat venele şi şi-au dat drumul în apă. Numai cadavrul lui Noemie a fost găsit, în vreme ce corpul lui Clemence a fost dus de apă şi nu a fost găsit nici până acum.

Salturi în gol

Câteva luni mai târziu, în 23 septembrie 2005, se petrecea tot în Franţa, la Paris, una dintre cele mai terifiante sinucideri din istorie. Nefericitele personaje ale evenimentului au fost două franţuzoaice de numai 14 ani, Marion (foto) şi Virginie. Fetele erau aparent fericite, aveau note mari la şcoală, mulţi prieteni şi o situaţie familială bună. Cu toate acestea, au ales să se arunce în cap de la etajul al 17-lea al unui bloc turn. Povestea nu se termină însă aici. Cu numai câteva minute înainte de a face gestul fatal, fetele i-au invitat pe iubiţii lor în apartament şi le-au promis o mare surpriză, dacă le aşteaptă câteva minute în sufragerie. Băieţii au aşteptat emoţionaţi să vadă surpriza. La un moment dat, şi-au auzit numele şi au intrat în dormitorul unde erau Marion şi Virginie. Au rămas îngheţaţi: fetele, legate la mâini cu aceeaşi sfoară, stăteau pe marginea exterioară a geamului şi, după ce le-au zâmbit diabolic, s-au aruncat în gol.

"Viaţa nu merită trăită", au scris fetele pe biletul de adio. Nu aceeaşi părere au avut-o cele câteva sute de colegi care le-au fost alături la înmormântare. "Ascultau muzică gotică, se îmbrăcau ciudat şi vorbeau des despre sinucidere, dar nu cred că ştiau ce înseamnă moartea", susţineau aceştia. Cazul a ţinut prima pagină a ziarelor din toată lumea şi a şocat întreaga opinie publică din Franţa.

Reîncarnare sub roţile trenului

Tot în luna septembrie, dar cu un an înainte, alte două adolescente americane de 13 ani din Indiana, s-au luat de mână şi s-au aruncat sub roţile unui rapid de noapte. Conductorul nu a putut face nimic pentru a opri trenul, iar fetiţele au murit pe loc. Ce le-a determinat să se arunce sub tren? Cu ochii în lacrimi, părinţii şi prietenii au făcut mai apoi publice o serie de bileţele pe care fetele le-au lăsat în urmă, în care vorbeau cu patimă despre religia neopăgână Wicca, ale cărei practicante erau Debra Jean Kawaguchi şi Sarah Ann Casey (foto). "Oricum ne vom reîncarna...", şi-au justificat fetele gestul nebunesc.

Potrivit statisticilor, sinuciderea este a treia cauză a mortalităţii printre adolescenţii americani. În 2004, aproape 2.000 de liceeni din SUA şi-au pus capăt zilelor, folosindu-se în special de armele de foc ale părinţilor. Majoritatea sinucigaşilor de peste Ocean sunt bărbaţi, de peste 5 ori mai mulţi decât fetele. Reprezentantele sexului frumos sunt, însă, experte în tentative de suicid. O altă diferenţă între băieţi şi fete se referă la modalitatea pe care o aleg pentru a-şi curma zilele. Astfel, în vreme ce liceenii preferă armele de foc şi funia, colegele lor par a fi atrase de pastile.

Atracţia nefirească pentru sinucidere îi aruncă pe copii şi adolescenţi, în majoritatea covârşitoare a cazurilor, în braţele unei morţi despre care nu prea ştiu nimic. Pe cel ce face pasul dincolo cu ştreangul la gât sau cu un glonţ înfipt cu propria mână în creier, nu-i aşteaptă nimeni aplaudând. E doar un sfârşit crud, al cruzilor.

---

Românii, pe locul 25 la sinucideri

Românii nu obişnuiesc să se sinucidă. Cel puţin nu la fel de mult ca vecinii din fostele state sovietice. Asta spun statisticile internaţionale, care ne aşază pe locul 25 în topul mondial.

Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în 2004, 2.720 de români şi-au curmat viaţa, din care 30 aveau până în 15 ani, iar alţi 199 - între 15 şi 24 de ani. Femeile reprezintă 16% din total. Potrivit aceleiaşi surse, din 1990 încoace, rata sinuciderilor din România a crescut de la 9 la 100.000 de locuitori, la 14,5 la suta de mii de locuitori. Tendinţa înmulţirii sinucigaşilor se menţine de-a lungul ultimilor ani numai în cazul bărbaţilor, femeile fiind din ce în ce mai puţin predispuse să-şi ia viaţa.

---

Un milion de sinucigaşi

Circa un milion de oameni din lumea întreagă îşi pun anual capăt vieţii, spun statisticile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Cei mai mulţi sinucigaşi sunt în statele baltice, în vreme ce sud-americanii se pot lăuda cu rata cea mai redusă a sinciderilor. Rusia, Lituania şi Belarus "domină" clasamentul mondial al sinuciderilor, cu aproape 40 de cazuri pe an, la 100.000 de locuitori.

Categoriile cele mai predispuse sinuciderilor sunt bărbaţii trecuţi de 65 de ani, văduvii, bolnavii în stadii terminale, bărbaţii proaspăt divorţaţi, minoritarii etnici, infractorii care se ascund de poliţie şi victimele violenţei domestice.

---

Victimele lui Saddam

Pe 30 decembrie 2006, Saddam Hussein, fostul lider irakian a fost executat prin spânzurare. Un filmuleţ cu execuţia acestuia a fost făcut public pe internet şi a stat zile la rând pe ecranele televizoarelor şi pe site-urile de ştiri din lumea întreagă. Impactul imaginilor asupra micuţilor care au prins şi ei ultimele momente din viaţa fostului preşedinte al Irakului a fost imens, în unele cazuri ducând chiar la sinucidere. Dorind să imite ceea ce a păţit acesta, mai mulţi copii din lumea întregă şi-au legat un ştreang de gât şi şi-au dat drumul în gol. Din nefericire, joaca i-a costat viaţa.

---

Semnele rele

Adolescenţii cei mai predispuşi a-şi lua singuri viaţa sunt cei foarte emotivi, cei care au la activ mai multe tentative nereuşite de suicid, tinerii care vorbesc despre sinucidere, cei din centrele de reeducare, tinerii cu dizabilităţi, cei din familiile sărace şi cei pe care o boală ori un accident i-a mutilat.

Psihiatrii din lumea întreagă au întocmit o listă cu semne rele care anunţă, de cele mai multe ori, faptul că un tânăr sau un copil se pregăteşte de sinucidere:

- modificări în obiceiurile de somn şi mâncare
- refuzul de a mai petrece timp cu prietenii, familia sau de a face activităţile obişnuite
- acţiuni violente, comportament rebel şi fuga de acasă
- consum de droguri şi alcool
- o neobişnuită neatenţie pentru aspectul fizic
- o semnificativă schimbare a personalităţii
- o stare de plictiseală persistentă, dificultăţi în concentrare sau note din ce în ce mai mici la şcoală
- frecvente plângeri despre dureri fizice: de stomac, de cap, oboseală
- pierderea interesului pentru activităţi plăcute
- nemulţumirea în momentul primirii unor premii, recompense

---

Sinucideri pe Internet

Kevin Whitrick era un britanic de 42 de ani, inginer, căsătorit şi tată a doi copii. Până când, în 23 martie 2007, şi-a montat camera web, s-a logat pe un chat şi s-a sinucis. Este primul şi singurul britanic care a făcut un gest de o asemenea gravitate, însă sinuciderile legate într-un fel sau altul de mediul virtual sunt din ce în ce mai dese. Pactele sinucigaşilor, "semnate" pe Internet, sunt la mare "modă" în ultimii ani, dacă judecăm după numele celor care îşi iau viaţa după ce le promit acest lucru partenerilor de discuţii din spaţiul virtual. În 2003 au murit 34 de indivizi, în 2004 - cel puţin 50, iar în 2005, 91 de persoane şi-au pus capăt vieţii în baza unui astfel de pact. Majoritatea victimelor provin din Japonia, Hong Kong, Korea, Germania şi Australia. Primul astfel de caz datează din octombrie 2000. Înţelegerile apar între indivizi care nu se cunosc în viaţa reală, dar care îşi jură unul altuia că îşi vor lua viaţa într-o anumită perioadă şi într-un anume fel.

---

De ce se sinucid copiii?

Psihologul Angela Muntean, de la Spitalul de psihiatrie Gheorghe Preda din Sibiu, pune fenomenul pe seama depresiei, cu o tentă demonstrativă. "Vor să demonstreze că iubesc, că îşi pot decide singuri drumul în viaţă şi tocmai de aceea aleg metode extreme. Sunt puţini însă adolescenţii care chiar vor să îşi curme viaţa. Ei vor să tragă un semnal de alarmă", a declarat Angela Muntean. Din păcate de multe ori le este fatal. Ultimul caz ajuns la Spitalul de Psihiatrie este cel al unei tinere de etnie rromă care a vrut să se sinucidă pentru că s-a certat cu mama. Fata nu dorea să urmeze calea pe care i-o trasase familia de a se căsători cu cel pe care nu îl iubea.

---

"Urmărim şi monitorizăm evoluţia suicidului în România de 25 de ani. În acest timp am constatat că frecvenţa sinuciderilor este constantă, ceea ce este un lucru îmbucurător. Ne situăm la 14,5 cazuri la 100.000 de locuitori, un procent care se apropie de media mondială. Sunt ţări care înregistrează 45 de cazuri la suta de mii de locuitori, cum ar fi Ungaria, Lituania sau Ucraina. Anual sunt 3.500, 4.000 de sinucideri în România, cu mici variaţii nesemnificative statistic. A fost o excepţie imediat după Revoluţie, când s-a înregistrat o scădere a numărului de sinucideri, iar explicaţia este simplă. Schimbările sociale şi politice au constituit un factor de preocupare pentru populaţie, uitând de preocupările suicidale.

În privinţa adolescenţilor, actul suicidal are loc pe fondul unui psihic labil, asociat cu un şoc extern. Aşadar, conform statisticii, nu ne confruntăm cu un fenomen, ci cu o coincidenţă" - Călin Scripcaru, director interimar al Spitalului de Psihiatrie Socola, fost şef al IML Iaşi (reprezentantă a Asociaţiei Internaţionale de Prevenire a Suicidului), autor al cărţii "Suicid şi agresivitate".