de Alexandra ION-CRISTEA

A făcut parte din echipele care i-au protejat pe preşedinţii Băsescu şi Bush, prezenţi în sediul ONU din New York. Un sibian este acum responsabil cu securitatea la Organizaţia Naţiunilor Unite. Ioan Precup s-ar întoarce oricând acasă să lucreze pentru Poliţia din Sibiu.

În sediul ONU de la New York, securitatea atinge apogeul. Camerele de filmat surprind fiecare centimetru pătrat, ochi vigilenţi scrutează tot ce mişcă şi de nicăieri poate apărea un agent care să te escorteze către ieşire, dacă-i pari suspect. În acest sediu, sibianul Ioan Precup îşi face în fiecare zi meseria. Când preşedintele SUA, George W. Bush, a venit în vizită la Organizaţia Naţiunilor Unite, sibianul l-a păzit la fiecare pas. La fel a procedat şi cu preşedintele României, Traian Băsescu.

Totuşi, Precup devine nostalgic când vine vorba de Sibiu şi şi-ar dori ca, pe viitor, să se întoarcă acasă şi să îşi reocupe funcţia în cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean. Despre experienţa sa în SUA, despre tăcerea din sediul ONU din New York şi alarmele de atentat, despre diferenţele în manevră şi gândire dintre poliţiştii români şi poliţiştii "internaţionali" ai ONU, Ioan Precup a povestit, în exclusivitate, pentru SIBIANUL.

Vin americanii!

În familia Precup, America nu era doar un vis. Poveştile despre isprăvile lui Ioan Precup în SUA anilor 1900 se transmiseseră din generaţie în generaţie. "Port numele tatălui meu, al bunicului şi al străbunicului. Aşa era la noi, o tradiţie în a-l numi pe primul născut Ioan. Am reuşit să completăm un ciclu - atât primul cât şi ultimul Ioan Precup au ajuns în New York", zâmbeşte sibianul.

Bătrânul Ioan Precup a făcut avere în SUA în anul 1908 şi, întors acasă, şi-a deschis mai multe măcelării în judeţul Sibiu. A pierdut tot ce agonisise pe timpul comunismului, dar nu şi speranţa că, la un moment dat, americanii vor veni să scape ţara de ruşi. "Aflat pe patul de moarte, tot întreba dacă s-a terminat comunismul. Tatei - copil fiind, i-a venit ideea să îl mintă, ieşind afară pe prispă şi strigându-i că exact în acele momente americanii se luptă cu ultimii ruşi. A murit liniştit", îşi aminteşte Precup. Aceasta a fost istoririsirea spusă de sibian în anul 2005 şi în faţa comisiei de evaluare ONU, care i-a impresionat pe intervievatorii americani. În călătoria sa din august, pentru susţinerea interviului de angajare, sibianul a descoperit urmele intrării străbunicului său pe "tărâmul făgăduinţei". "Am verificat listele de pe insula Ellis. I-am găsit atât numele, cât şi data, vaporul cu care a intrat în America şi portul de unde s-a îmbarcat. Am fost bucuros că, deşi el n-a mai apucat să îi vadă pe americani în România, am ajuns eu la ei. Nu ştiam atunci că voi rămâne", îşi aminteşte Precup.

Început în Kosovo

Absolvent al Academiei de Poliţie din Bucureşti, promoţia 1995, Ioan Precup a lucrat timp de zece ani în cadrul IPJ Sibiu. "Am început pe post de ofiţer în cadrul Biroului Economic, apoi am ajuns la Serviciul de Combatere a Criminalităţii Economico-Financiare. Ne ocupam de tot ce însemna criminalitate economică şi parcă dădeam în piatră seacă", îşi aminteşte Precup.

Din anul 2001 până în 2003 a fost plecat în prima sa misiune în afara ţării - experienţa ONU pentru menţinerea păcii în Kosovo, iar în 2004 a urmat cea de-a doua, după un an de pauză. "Am pornit de jos, ca la americani şi am ajuns în 2003, şeful unei unităţi de investigaţie dintr-un oraş, comandând poliţia internă şi poliţia locală. În anul 2004 am fost cooptat în International Investigation Unit - adică poliţia poliţiei din Kosovo", declară Ioan.

Aflat în misiune, în anul 2005, sibianul a aflat că biroul ONU din New York angaja foşti poliţişti şi militari pentru posturi de ofiţeri de securitate. "Mi-am depus şi eu CV-ul prin Internet. Mare mi-a fost uimirea când, în scurt timp, am primit un răspuns de la Serviciul Personal al ONU, prin care eram chemat în New York pentru susţinerea interviului", îşi aminteşte Precup.

Bătrânul nu era nebun!

Urma să fie avansat în grad în România, la cei 33 de ani ai săi, pe post de maior. A ales, în schimb, să plece în SUA, pentru a încerca... oceanul, cu degetul. "Nu ştiam ce anume va conţine interviul, nici dacă voi fi ales. Am plecat pe riscul meu. M-am resemnat cu gândul că, şi dacă nu va ieşi nimic, măcar voi face cea mai scumpă excursie din viaţa mea", îşi aminteşte Ioan, amuzat.

Chiar din clipa testării, sibianului i-a plăcut viitoarea sa meserie. Din august 2005, Ioan Precup şi-a început activitatea în cadrul departamentului de Securitate al biroului new-yorkez al ONU. "M-am adaptat destul de bine vieţii americane, îmi place modul de gândire al acestor oameni. M-am plimbat printre zgârie-nori, am mers prin marea de oameni care circulă pe Broadway, am văzut oceanul şi mi-am adus aminte de povestirile străbunicului meu", spune Ioan. În anii 1930, bătrânul Precup povestea despre toate acestea şi familia nu îl credea. Spuneau că e ţicnit. Ajuns în America, tânărul ofiţer Precup şi-a anunţat părinţii: "Bătrânul nu era nebun!"

Lângă Băsescu

Printre responsabilităţile ofiţerilor de securitate se numără protecţia VIP-urilor ONU şi a invitaţilor ONU din New York. Echipele de "SPP-pişti" în variantă americană sunt prezente la fiecare recepţie, conferinţă sau reuniune pentru a asigura paza. "În septembrie anul trecut l-am apărat pe Traian Băsescu, prezent în New York la Adunarea Generală anuală a ONU. Am vorbit puţin cu dânsul, ne-a întrebat când ne întoarcem acasă, credea probabil că suntem în misiune", îşi aminteşte Ioan Precup.

Sibianul spune că preşedintele României s-a arătat mirat când a aflat că, din 300 de ofiţeri de securitate ai ONU, 20 sunt români. "E un număr impresionant, având în vedere că suntem selectaţi din toate ţările lumii. Am descoperit că în SUA românii sunt foarte bine-văzuţi, pentru profesionalismul lor şi responsabilitatea de care dau dovadă în exercitarea meseriei", declară Precup. Nu acelaşi lucru se poate spune şi despre imaginea românilor în Europa. "Europenii au o părere foarte proastă despre noi. M-am împrietenit în timpul primei mele misiuni în Kosovo cu un neamţ. Am menţinut legătura şi, după un timp, mi-a mărturisit că, întors acasă, prietenii lui germanii au râs de el şi i-au spus că trebuie să fi fost tare iradiat în Kosovo de s-a împrietenit cu un român", spune Precup.

"Când scoţi pistolul, tragi"

Înarmaţi cu pistoale Glock, ofiţerii de securitate patrulează ore-n şir prin sediul ONU. "Nu suntem super-eroi, nu alergăm zilnic după infractori periculoşi. În 97% dintre cazuri nu se întâmplă nimic. Dar pentru cei 3% în care se poate întâmpla ceva, trebuie să fim foarte bine pregătiţi", declară sibianul.

Ioan Precup nu a tras deloc de când este în SUA şi nici nu îşi doreşte, pentru că asta ar însemna să omoare pe cineva. "Ofiţerii ONU nu trag în aer, pe motiv că pot lovi un avion sau glonţul poate reveni şi lovi pe cineva. Politica noastră: când scoţi pistolul, tragi. Şi anihilezi ameninţarea. Dacă nu eşti convins să tragi, nu scoţi pistolul", afirmă Precup.

Sediul ONU din New York este întotdeauna vizitabil, în toate sălile, chiar şi în incinta Consiliului de Securitate şi a Administraţiei Generale, în sesiune, pot intra turişti. "Câteodată e aşa de linişte... Vezi turişti care nu au nicio grijă şi tinzi să te relaxezi, apoi îţi dai seama că ai o slujbă de făcut şi ce se poate întâmpla dacă nu eşti în alertă 100% din timp", spune Ioan Precup.

În timpul serviciului, echipa sibianului a protejat şi vedete precum Angelina Jolie (foto), Mark Anthony şi Anthony Hopkins.

Gol-puşcă în sediul ONU

În toată lumea, clădirile ONU sunt ţinta predilectă a teroriştilor. Serioase sau nu, se dau câteva alarme pe zi, iar ofiţerii intră în alertă. În câteva astfel de incidente a fost implicat şi sibianul Ioan Precup. "Pare o scenă dintr-un film american, dar într-o zi, un individ chiar a lăsat o servietă la poartă şi a fugit. Geanta plină de hârtii a pus în alertă echipa noastră, NYPD-ul (n.r. - poliţia new-york-eză) şi FBI-ul", spune el.

O altă întâmplare l-a amuzat copios pe sibianul plecat peste Ocean. "Un tip gol-puşcă încerca să intre în sediul ONU. Protesta pentru nu ştiu ce. Deşi mi se părea puţin ciudat, a trebuit să îi explic frumos că, deşi îi respect convingerile, nu îl pot lăsa să intre în clădire", îşi aminteşte Precup.

---

Din Hipodrom în Queens

Ioan Precup s-a născut în Miercurea Sibiului, dar a crescut în Sibiu, în cartierul Hipodrom III. "Din anul 1982 ne-am mutat pe strada Lomonosov, într-un apartament la bloc. După plecarea mea din Sibiu, părinţii au plecat înapoi în Miercurea, oraşul natal al mamei mele, unde locuiesc şi astăzi", declară bărbatul care, din august 2005, locuieşte în New York, în cartierul Queens, cunoscut pentru comunitatea sa de români. Se plimbă zilnic printr-un parc din apropierea casei şi, mai nou, o aşteaptă pe proaspăta sa soţie să sosească din România. "După venirea Deliei, vom decide împreună dacă este cazul să ne mutăm în altă zonă a New Yorkului. Deocamdată îmi doresc în primul rând să se adapteze cât mai bine şi mai repede stilului de viaţă american", mărturiseşte Precup.

Contract prelungit

Ioan Precup a fost angajat ONU, iniţial pe o perioadă de 6 luni, dar contractul i s-a prelungit pentru un an. "În cazul în care mi se va prelungi din nou şederea, după trecerea acestei perioade, aş putea chiar să ies din SUA, să particip la acţiuni ale ONU în toată lumea. Acest lucru se dobândeşte odată cu experienţa", declară bărbatul. Nu îşi face planuri să se stabilească definitiv în SUA. Visează chiar, ca, peste un timp, să se poată întoarce în cadrul Poliţiei Române. "Mi-ar plăcea foarte mult ca poliţiştii români să fie apreciaţi la adevărata lor valoare şi să le fie acordate o multitudine de şanse de informare şi promovare. Nu e nimic greu în ceea ce am făcut eu, determinarea a stat pe primul plan", declară Ioan Precup, care demonstrează că, şi pentru un român dintr-un orăşel de provincie cam cât un cartier din SUA, orice vis este realizabil.

---

"Era un copil foarte rău"

Părinţii ofiţerului de securitate din New York îşi amintesc despre băiatul lor ca fiind un copil foarte neastâmpărat. "Era un copil foarte rău, înainte de a merge la şcoală. Învăţa în schimb multe poezii şi iubea istoria. Cu toţii credeam, la un moment dat, că va ajunge profesor de istorie, ne-a uimit că a ales Academia de Poliţie. Iubea dreptatea", a declarat, pentru SIBIANUL, Ioan Precup, tatăl românului ofiţer la ONU. "A fost foarte ambiţios, munca nu l-a făcut niciodată să stea pe loc. Văd slujba lui actuală ca pe o tranziţie - a vrut să vadă lumea şi visul i s-a împlinit. E un copil de care mă pot bucura oricând", a mai spus tatăl lui Ioan Precup.

---

Proaspăta soţie, pe picior de plecare

Ioan a luat-o pe Delia în căsătorie doar de câteva săptămâni. Acum, sibianca se pregăteşte să se mute şi ea în Queens. "L-am cunoscut pe Ioan anul trecut, în Sibiu, înaintea plecării sale în SUA şi sunt soţia lui de o lună, din mai 2006. Am ştiut de la început ce meserie are şi ce implicaţii vor fi", a declarat Delia Eugenia, soţia lui Ioan Precup."Meseria trebuie să îi placă lui în primul rând. Normal că nu voi sta prea liniştită dacă va pleca în zone de conflict, dar voi încerca să mă adaptez", a spus tânăra, contactată telefonic chiar în timp ce se afla în drum spre Bucureşti, unde urma să susţină interviul pentru obţinerea vizei de la ambasada Americii din România. "Nu ştiu ce voi face în SUA. Eu sunt economist de profesie, probabil că o voi lua de la zero, va trebui să îmi continui studiile acolo", a adăugat cu emoţie Delia Precup.

Organizaţie cu 191 de state membre

Organizaţia Natiunilor Unite - ONU - este cea mai importantă organizaţie internaţională din lume. Fondată în 1945, dupa al doilea război mondial, are 191 de state membre. Misiunea ONU este de a asigura pacea mondială, respectarea drepturilor omului, cooperarea internaţională şi respectarea dreptului internaţional. Sediul central al organizaţiei este situat în New York. Principalele diviziuni ale ONU sunt: Adunarea Generală, în care există reprezentaţi ai fiecărui stat membru, fiecare stat având drepturi egale de vot, Consiliul de Securitate format din 15 membri, din care 5 permanenţi (China, Rusia, Franţa, Regatul Unit şi SUA), iar restul, aleşi pentru un mandat de doi ani, Consiliului Economic şi Social, căruia îi sunt subordonate multe din organizaţiile speciale, Curtea Internaţională de Justiţie, cu centrul la Haga, care decide disputele internaţionale şi Secretariatul Naţiunilor Unite - cea mai mare funcţie administrativă este cea de Secretar General al ONU. România a devenit membru ONU în anul 1955, în timpul unui val de 16 noi aderări.

---

Acţiuni ONU

Din organizaţiile speciale ale ONU fac parte fondul de ajutorare a copiilor - UNICEF, programul de protecţie a mediului - UNEP, programul de dezvoltare a drepturilor femeilor - UNIFEM, comisariatul pentru refugiaţi - UNHCR, programul de dezvoltare - UNDP.

ONU lucrează cu următoarele organizaţii autonome: UNESCO - Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Stiinţă şi Cultură, BIRD - Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, FMI - Fondul Monetar Internaţional, BM - Banca Mondială.

În cadrul organizaţiei se utilizează 6 limbi oficiale: araba, chineza, engleza, franceza, rusa şi spaniola, iar cea mai mare funcţie administrativă este cea de Secretar General, ocupată, din 1997 până în prezent, de Kofi Annan.