În perioada comunistă, denumirile satelor sibiene au suferit de pe urma "ideologiei de partid". Toate numele cu rezonanţe nemţeşti au fost modificate în unele cu rezonanţe neaoşe.

Azi stai în Frâua, mâine te trezeşti că stai în Axente Sever. Aşa s-a întâmplat cu locuitorii satului sibian, în anul 1960, când mai-marii judeţului s-au simţit ofensaţi de numele cu rădăcini germane al satului, aşa că l-au schimbat fără preget. Dar acesta nu este singurul caz. Acolo unde numele li se părea prea lung, prea urât, că nu exprimă tradiţia satului sau că nu e românesc, cumuniştii tăiau cu pixul şi scriau alt nume. În perioada comunistă, 7 localităţi şi-au pierdut vechea denumire, pe motiv de ideologie de partid şi de luptă anti-fascistă.

Comuna doamnelor

Câţi dintre locuitorii actuali ai comunei Axente Sever cunosc faptul că, în urmă cu 300 de ani, ar fi trăit, de fapt, în Frauendorf ("Comuna doamnelor")? Adaptat în timp, numele acesta s-a menţinut ca Frâua, până în anul 1960, când a fost adoptat numele luptătorului paşoptist care se născuse pe aceste meleaguri. "Tatăl meu îmi pomenea despre vechea denumire a localităţii în care se născuse el şi care între timp ajunsese Axente Sever", spune Dan Timar, funcţionar al Direcţiei Administraţiei Publice din cadrul Consiliului Judeţean Sibiu.

Găinile turcului

Localitatea Brădeni se numea, înainte de anul 1964, Henndorf. Denumirea nouă a fost adoptată şi ratificată prin legea nr.2/1968, privind organizarea administrativă a teritoriului. Legenda spune că denumirea de Henndorf, datând din anii 1400, a fost atribuită în timpul invaziei turcilor, care, în drum spre Sighişoara, s-au oprit pe dealul Hula şi au trmis unităţi de recunoaştere în zonă. Un turc a zărit un grup de păsări şi a întrebat un localnic, prin semne, cum se numesc acestea. Acesta i-a răspuns "henn". Apoi, turcul a început să arate casele din apropiere şi a vrut să afle cum se numeşte comunitatea. Sasul i-a răspuns "dorf". În momentul acela, se spune că turcul a început să strige ca un nebun "Henndorf". Localnicul a povestit întâmplarea semenilor săi şi, cum satul nu avea un nume, s-au hotărât să îi spună Henndorf.

Satele lui Cârţan

Om al satului, badea Gheorghe Cârţan, care a trăit între anii 1849-1911, este cel care a adus multă faimă localităţilor Cârţa şi Cârţişoara de astăzi. El a ajuns, cu desaga pe umăr, îmbrăcat în portul său popular, în cancelariile vest-europene, vizitând Budapesta, Berlinul, Parisul, Roma, dar şi Ierusalimul. Înainte de 1968, comuna era împărţită în 3: Streza Cârţişoara, Oprea Cârţişoara şi Arpaşu de Sus. Între anii 1930-1950, cele trei aşezări au avut primării separate. După reorganizare, Arpaşu de Sus a trecut în componenţa comunei Arpaşu de Jos, iar Streza şi Oprea Cârţişoara au fost unificate. În anul 1968, comuna Cârţa avea denumirea de Cârţa săsească, ulterior renunţându-se la o parte din nume.

Porceştenii de peste ocean

Un nume de-a dreptul hilar, provenit de la săsescul Porckendorff, devenit mai apoi Porceşd, nu le-a adus locuitorilor comunei Porceşti decât bine. La începutul anilor 1900, în jur de o sută de porceşteni au emigrat în SUA şi doar 30 s-au mai întors. Comunitatea din America a rămas foarte ataşată de satul natal. În anul 1919, emigranţii au făcut o colectă în valoare de 20.000 de dolari, pe care au trimis-o acasă, ca să ajute sătenii rămaşi să construiască un cămin cultural. Numele actual, Turnu Roşu, i-a fost dat localităţii în anul 1964.

Botezate şi rebotezate

Astăzi - La 1913
Buzd - Szaszbuzd
Apoş - Szaszapatfalva
Curciu - Kukullokoros
Răul Sadului - Codpatak
Sedinca - Szedinkatanya
Valea Viilor a primit actualul nume în anul 1964, anterior fiind cunoscută drept Vurmloc. Bendorf - un alt nume de provenienţă germană, schimbat după instalarea administraţiei comuniste în Beneşti. Localitatea Retiş, astăzi înglobată comunei Brădeni, a apărut pentru prima dată în documente, în anul 1862, sub denumirea de "Retezatul", până atunci numindu-se Rettisdorf. Toponimul Mihăileni datează de la 1919, când, la cererea locuitorilor, a fost adoptat acesta în locul vechiului Saldorf. Petiţia a fost motivată prin presupusele terenuri deţinute aici de Mihai Viteazul, în secolul XVI-lea şi prin frecvenţa mare a numelui Mihai.

Proşti sau Proştea Mare?

Stejărişul, sat aparţinător comunei iacobenilor, este atestat la 1854 sub numele de Proşti, de la săsescul Prostdorf. Anterior anului 1965, satul se numea Proştea.

Târnava avea, la 1850, un nume cât se poate de amuzant: Prosda mare, iar la 1854 toponimul românesc era Proştea Mare. Denumirea actuală datează din 1964.

Explicaţii toponimice

Jina - sat înfiinţat de o femeie - căpitan cu numele Zâna, care s-a aşezat în locul numit Gruiul Zânii, existent şi astăzi
Roşia - numele provine de la culoarea roşie a straturilor de argilă care apar în Coasta Roşiei
Caşolţ - de la denumirea germană Kastenholtz - Kaste - biserică din lemn, Holtz - pădure, poate reieşi prin asocierea celor două semnificaţii, ca fiind "satul din pădurea de stejar"
Cornăţel - de la aspectul vetrei satului - în formă de corn
Nucet - localitate care nu a avut locuitori de naţionalitate germană. Toponimul desemnează livezile de nuci ale aşezării