de Andreea RAU

Studenţii care se avântă în afaceri se orientează spre domeniul comerţului şi al serviciilor şi aproape deloc către producţie, care presupune investiţii mai mari.

Nu sunt Top 300. Nu au investit mii de euro într-o afacere şi nici nu au profit de milioane de euro. Pot fi numiţi totuşi afacerişti. Mici acum, dar se luptă să crească. Trei tineri sibieni şi-au făcut curaj şi s-au aruncat în competiţia acerbă din lumea afacerilor. În doar trei ani au intrat în topul celor mai profitabile firme studenţeşti din Sibiu. Au crezut în ei şi ideea lor, iar acum conduc firme cu cifre de afaceri considerabile la nivelul lor. SIBIANUL le-a aflat povestea.

Capital din Dar de nuntă

Multă ambiţie, multe idei de afaceri şi bani puţini. Nu pare reţeta ideală pentru a pune pe picioare o firmă profitabilă. Sibianca Daniela Hinger (foto) a respectat întocmai reţeta şi nu regretă. Era studentă în anul IV de facultate, când s-a gândit că e cazul să facă ceva care să producă bani. "Lucram în distribuţie, ca promoter. Eram studentă şi, ca orice student, nu aveam bani. Am auzit prin facultate că se acorda reduceri pentru studenţii care îşi fac firmă şi am zis să încerc şi eu", îşi aminteşte Daniela, primul pas.

Ştia că vrea să lucreze pentru ea. Şi cum comerţul i-a plăcut dintotdeauna, primele idei care i-au trecut prin minte au fost să îşi deschidă un mic magazin sau un bar, la ţară. După ce a cântărit bine avantajele şi dezavantajele, dădea cu minus aşa că s-a răzgândit pentru o afacere în domeniul distribuţiei de diferite produse.

A absolvit facultatea şi s-a căsătorit. Darul a fost capitalul de pornire pentru ea şi soţul ei. "El era agent de distribuţie şi ne-am gândit de ce nu ne-am face noi firma noastră de distribuţie. Ne-am asociat cu un prieten. Cu două masini vechi şi un calculator, ne-am zis <<hai să facem treaba>>", explică Daniela.

Doi ani de sărăcie

Au renunţat la locurile de muncă şi au luat la rând barurile şi discotecile din Sibiu, în căutare de contracte. Cu ceva relaţii şi cu o ofertă mai bună decât cea a concurenţilor, firma Danielei şi-a trecut în portofoliu câţiva clienţi. Profitul, însă, întârzia să apară. Doi ani de zile, nu au avut profit. "Ne-a fost foarte greu. Nu aveam nici un ban în buzunar. Nu ştiu cum am trăit, timp de doi ani, absolut fără nici un ban. Ne rugam să nu cumva să ni se rupă pantofii din picioare, că nu ştiu ce ne-am fi făcut", glumeşte ea.

Daniela s-a gândit, atunci, că e cazul să îşi găsească un serviciu, ca să poată susţine cheltuielile casei. Încet-încet, însă firma a început să producă şi au reuşit să cumpere încă o maşină, câştigând şi mai mulţi clienţi. Din bilanţul contabil depus anul trecut reiese că SC Green's SRL avea o cifră de afaceri de aproape 300.000 de lei.

Afacere sponsorizată de părinţi

Marius Niky Toma (foto) face parte din categoria studenţilor afacerişti sprijiniţi de părinţi. Avea doar 21 de ani când şi-a înfiinţat propria firmă de transport de persoane. Investiţia de început a depăşit 250.000 de euro. Nu s-a considerat niciodată "copil de bani gata" şi nici mare patron, chiar dacă ocupă şi el un loc in topul celor mai profitabile firme studenţeşti.

Dacă în majoritatea timpului Marius se ocupă de afacerea lui, în timpul liber este student la două facultăţi - Turism şi Inginerie. Recunoaşte că nu prea are timp de şcoală, deoarece afacerea este prioritară. "Nu mai am timp să merg la şcoală. Afacerea îmi ocupă aproape tot timpul. Prefer să ma ocup de firmă şi să merg la şcoală doar când am examene", spune Marius.

Concurenţă mare

Cu un autocar, cu care face curse în Spania, şi cu două microbuze, folosite pentru transport intern, tânărul încearcă să facă faţă competiţiei. "Concurenţa este foarte mare. Firmele mari au monopolizat piaţa şi e greu să te lupţi cu ele. Au fost luni, la începutul afacerii, când am tras linie şi dacă profitul era zero, era bine. Anul 2006 a fost cel mai bun pentru mine. Însă, nu ştiu cât o să mai meargă afacerea în domeniul ăsta", devine sceptic, Marius.

Cu ochii pe imobiliare

În caz că afacerea începută în 2004 nu îi mai merge, Marius are un plan de rezervă. "Avem un teren de 10.000 mp, spre Şelimbăr. Dacă afacerea asta o să pice, o să ne gândim să facem ceva cu acest teren. M-am gândit şi la o afacere cu imobiliare, dar e nevoie de o investiţie foarte mare."

Deocamdata, afacerea lui Marius Toma produce bani. Nu mulţi, dar e un început. Conform bilanţului pe anul 2005, cifra de afaceri a firmei Express-Niky-Tours SRL a fost de 286.530 lei noi.

Vânzătorul de confecţii

Laurenţiu Buduleci era student în anul IV la Facultatea de Drept, când i-a venit ideea că nu mai vrea să muncească pentru altcineva. Muncise timp de cinci ani pentru diferite firme din domeniul confecţiilor. A fost de ajuns cât să îşi facă relaţii şi să se familiarizeze cu această industrie. Şi a pus pe picioare firma L.G.B. Distri Mod SRL, având ca profil de activitate distribuţia confecţiilor pentru bărbaţi.

A împrumutat 2000 de dolari ca să îşi poată cumpăra o maşină cu care să distribuie produsele. Ca şi ceilalţi, Laurenţiu spune că i-a fost foarte greu şi că profitul nu prea se vedea.

Marcă proprie

Acum, firma L.G.B. Distri Mod livrează confecţii, precum cămăşi, costume, cravate, pentru 30 de magazine din toată ţara. A reuşit chiar să îşi extindă afacerea, deschizând un magazin în care comercializează produse sub marcă proprie şi produse de colaboratorii săi. Cifra de afaceri, pe 2005, a firmei L.G.B. Distri Mod s-a ridicat la peste 3 miliarde de lei.

Confecţiile în declin

Dacă avântul de început l-a ajutat să reziste în acest domeniu, Laurenţiu spune acum că piaţa confecţiilor din România a devenit o debandadă. "La început era altfel, dar mi-am pierdut răbdarea. Nivelul de cumpărare în acest domeniu este fluctuant şi asta nu îţi asigură un profit sigur. Mă deranjează şi concurenţa cu produsele care nu sunt de calitate. La noi, încă, nu se pune preţ pe calitate, ci pe ceea ce e ieftin. Sunt în dubii dacă să mai investesc sau nu în această firmă", mărturiseşte Laurenţiu.

Nu vrea, însă, să renunţe la afaceri. De curând, Laurenţiu a cumpărat un teren şi vrea să intre şi el pe piaţa imobiliarelor, un domeniu mult mai profitabil, spune el.

---

SRL cu taxe mici

Studenţii pot beneficia de scutiri de taxe conform HG 166/2003 privind acordarea unor facilităţi fiscale studenţilor care vor să îşi înfiinţeze o firmă. Ca să beneficieze de aceste facilităţi, studentul trebuie să urmeze cursuri de lungă sau scurtă durată la o facultate acreditată, să fie cel puţin în anul II de studiu şi să nu aibă restanţe.

---

Orientaţi spre servicii şi comerţ

Din 2003 până acum, în Sibiu s-au înfiinţat 293 de firme studenţeşti. Cele mai multe dintre ele au ca profil de activitate prestări servicii şi comerţ. "Imediat după ce s-a dat hotărârea de guvern a fost un boom. Mulţi studenţi au venit să îşi facă firmă. După un an, numărul lor s-a stabilizat. Majoritatea au ca activitate prestări servicii pentru că nu necesită investiţii foarte mari", spune Alexandru Tomaşevschi, directorul Oficiului pentru Registrul Comerţului Sibiu.