de Andreea RAU

Chirurg, anestezist, pilot, director şi chiar preot - cele mai stresante meserii, spun specialiştii. Cei mai puţin stresaţi angajaţi par să fie gunoierii, grădinarii, muncitorii şi operatorii. SIBIANUL, împreună cu specialişti în domeniul psihologiei muncii analizează meseriile din punct de vedere al stresului pe care îl provoacă.

Imaginează-ţi o zi în care munceşti de dimineaţa până seara, în care ai parte de multă muncă şi timp prea puţin. O zi în care interacţionezi cu prea mulţi oameni, în care timpii de predare te presează sau în care viaţa altor oameni este în mâinile tale. Locul de muncă poate fi unul foarte stresant, indiferent dacă este vorba de un birou într-o companie aflată în plină dezvoltare, de un spital sau o şcoală. Stresul nu-i ocoleşte nici pe cei care au "biroul" în avion sau în biserică. SIBIANUL a realizat, împreună cu specialişti în domeniu, un top al celor mai stresante meserii. Chirurgul, anestezistul, pilotul şi directorul se înscriu printre cele mai stresante profesii. Topurile americane îi includ şi pe preoţi în categoria oamenilor stresaţi profesional.

Iar, dacă eşti gunoier, grădinar, muncitor sau operator - felicitări! -, specialiştii au declarat aceste meserii ca fiind cel mai puţin stresante.

Resposabilităţile ne dau gata

Responsabilitatea şi complexitatea sarcinilor au fost factorii cei mai importanţi în realizarea acestui top. "Ceea ce cauzează stresul la un loc de muncă este resposabilitatea, combinată cu complexitatea sarcinilor. Responsabilitate foarte mare au medicii, în general şi chirurgii, în special. Viaţa pacienţilor se află în mâinile lor. Mai includem aici şi anesteziştii, piloţii şi managerii sau directorii", explică Bogdan Florea, specialist în psihologia muncii.

Viaţa altora în mâinile lor

Ca să vedem cât stres este pe umerii unui chirurg, am ales să vorbim cu unul dintre cei mai reputaţi specialişti din ţară. Zeno Popovici (foto) are o carieră de 45 de ani în chirurgie şi, chiar şi acum, la o vârstă trecută de 70 de ani, mai operează. "Medicii lucrează cu un material extrem de sensibil: oamenii. Şi îşi asumă riscul vieţii pacientului. Ce poate fi mai stresant decât acest lucru?", spune Zeno Popovici.

Însă nu toate specialităţile chirurgicale au acelaşi nivel de stres, spune medicul. "Eu împart această profesie în două categorii: chirurgul de rutină şi cel de excepţie. Consider că fac parte din a doua categorie, în care trebuie să fii inventiv, să ai imaginaţie, pentru că operaţiile sunt mai complexe. Şi ricul e mult mai mare. Eu preluam pacienţii cu cazuri de mare risc, iar din 10 care intrau în operaţie, ieşeau vii cam 6-7. Iar cei care luau cazurile simple nu aveau cazuri de deces. Este cazul chirurgului de rutină. El face doar operaţii mai uşoare: de apendicită, amigdalită, colecist. Aceste operaţii sunt rentabile şi se fac cu un stres minim", explică chirurgul.

Operată la 84 de ani

Cel mai stresant şi riscant, totodată, caz din cariera medicului Zeno Popovici a fost cel al unei femei de 84 de ani. "Nu mai putea să respire. A fost operată de ulcer hemoragic, dar nu a fost o reuşită. A venit la mine în stare gravă, îi ieşea acid gastric şi biliar pe gură. A trebuit să îi fac reconstrucţie de esofag. Vârsta maximă de operaţie este 60 de ani, dar ea a insistat să o operez. I-am făcut reconstrucţia esofagului cu colon", îşi aminteşte Zeno Popovici.

O greşeală şi l-a omorât

Următoarea profesie din top se înscrie tot în domeniul medical. Este vorba de anestezist. El trebuie să calculeze şi să dozeze milimetric substanţele anestezice, întrucât orice abatere de la concentraţia necesară poate fi fatală. Mihai Sava este anestezist şi şef al secţiei ATI (Terapie Intensivă Interdisciplinară, Anestezie şi Postoperator) în cadrul Spitalului Judeţean. Consideră că este o profesie extrem de solicitantă şi care implică multe riscuri. "Trebuie să iei decizii foarte importante în câteva secunde, minute sau ore. Este extrem de important, întrucât viaţa pacientului e în mâinile tale. Un alt factor de stres este şi lipsa timpului petrecut cu familia. Mai mult de jumătate din viaţa mea o petrec în afara familiei. Oamenii care au un program fix de la 7.00 la 15.00 nu înţeleg acest lucru", spune Mihai Sava.

Stresul din avion

A pilota un avion înseamnă a avea în mâini viaţa tuturor pasagerilor, pe tot parcursul zborului. Un lucru extrem de stresant, spun specialiştii în psihologia muncii. Asta crede şi Călin Florin, cu o experienţă în pilotaj de 30 de ani. "Niciodată două zboruri nu sunt la fel. La un zbor pot fi mici defecte, altul să fie îngreunat de condiţiile meteorologice... Principala preocupare, care şi generează stresul cel mai mare, este siguranţa zborului. Aceasta este grija cea mai mare: viaţa pasagerilor. Dar, esenţial este să pui multă pasiune şi atunci stresul nu ajunge la cote alarmante", spune Călin Florin, pilot al companiei Carpatair.

A avut, însă, perioade în care stresul a atins cote maxime. "Am zburat o perioadă de şase luni în Afganistan. Pe atunci eram pilot militar. Pot să spun că a fost cea mai stresantă şi periculoasă perioadă din cariera mea", mărturiseşte pilotul.

Nu-i uşor să fii director

Dacă râvniţi la un post de conducere într-o companie, ar fi bine să vă reanalizaţi obiectivele. Profesia de director este considerată stresantă atât de specialiştii în psihologia muncii, cât şi de cei care ocupă o astfel de poziţie. "Funcţiile de conducere presupun luarea unor decizii foarte importante. Şi cu cât deciziile care trebuie luate au o importanţă mai mare, cu atât stresul e mai mare", este de părere psihologul Bogdan Florea.

Mircea Bulboacă este directorul general al firmei de construcţii Con-A. Cu toate că ocupă o poziţie de conducere de mai bine de 20 de ani, el nu s-a obişnuit nici acum cu stresul pe care îl presupune o astfel de funcţie. "Nu m-am obişnuit nici acum, după 20 de ani, cu stresul. Trebuie să ai multă răbdare şi să ai soluţii la toate problemele care apar. Pentru mine cea mai grea parte, cea mai stresantă, ţine de factorul uman. Se întâmplă să stabilesc ceva cu o persoană şi apoi să se răzgândească şi planurile ţi se dau peste cap. O altă parte stresantă este atunci când diverse probleme nu se rezolvă la un anumit nivel ierarhic şi sunt expuse la nivelul superior. Şi atunci, tu, ca director, trebuie să iei o decizie importantă în scurt timp", spune Mircea Bulboacă.

Au fost şi momente în care era pe punctul de a ceda în faţa stresului. "Am avut situaţii în care spuneam că îmi ajunge. Dar sunt un luptător, din fire. Cei mai mulţi cred că dacă eşti director nu ai griji. Nu e deloc aşa", precizează directorul.

Funcţionarii publici - uzaţi psihic

Printre meseriile predispuse stresului o putem nominaliza, cu uşurinţă, şi pe cea de funcţionar public. Întrucât intră permanent în contact direct cu oamenii, funcţionarii publici sunt oameni stresaţi.

Multora dintre noi ni s-a întâmplat să ajungem la un ghişeu şi să dăm peste un funcţionar care mai că nu ne-a luat la bătaie pentru că l-am deranjat. Psihologic, există o explicaţie. Contactul permanent cu un public variat îl face pe angajat să îşi piardă răbdarea, din cauza uzurii psihice şi a rutinei la care este supus.

Timp de 6 ani, Bogdana Bleotu a fost funcţionar public la Casa Judeţeană de Pensii Sibiu. Faptul că interacţiona cu un public vârstnic i s-a părut cu atât mai stresant. "Persoanele vârstnice nu înţeleg atât de bine ceea ce le explici. Iar dacă îşi pun ceva în cap, nu acceptă alte explicaţii. Mereu auzeam replica <<Îţi câştigi pâinea din banii mei>> şi voiau să le rezolvi problema pe loc, indiferent de complexitatea ei. Omul nu este şi nici nu a fost vreodată mulţumit de funcţionarul public", spune Bogdana Bleotu, fost funcţionar public.

Preoţii au stresul lor

Americanii de la compania SkillSoft consideră că şi preoţii au parte de stres la "locul de muncă".

Preoţii nu zic nu, dar cred că stresul lor este de altă natură. "Stresul este o boală a societăţii moderne, care a apărut odată cu tehnologia avansată. Eu consider că televizorul este cel mai demonic mijloc de stres. Mai exact, stresul nu este altceva decât o fanfaronadă care trădează superficialitatea omului modern. Pentru un preot, factorul de stres poate interveni în plan psihic. Asta se întâmplă, în special, prin spovedania credincioşilor. Preotul preia asupra sa negativismul omului, poate prelua chiar stresul omului care se spovedeşte. Iar un preot care nu e maturizat spiritual, poate rămâne afectat. Dar cred că cei mai stresaţi sunt preoţii <<birocratici>>, care se ocupă de administraţie", consideră Petru Pantiş, preot al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române Sibiu.

Viaţă de gunoier

Am aflat care sunt meseriile care ne dau bătăi de cap. Să aflăm şi acele meserii pe care specialiştii le consideră a fi destul de relaxante. "Dacă cele mai stresante meserii sunt cele care presupun responsabilităţi mari şi sarcini variate şi complexe, meseriile care nu provoacă stres sunt cele cu responsabilităţi mici şi sarcini repetitive. Cum ar fi cea de gunoier, grădinar, muncitor sau operator. Sunt câteva exemple. De fapt, sunt mult mai multe", consideră psihologul Bogdan Florea.

Cei care muncesc în domeniul salubrizării ţin să-l contrazică, însă, pe psiholog. Sorin Lăcătuş munceşte de 15 la societatea Getesib şi nu i se pare deloc uşor. "Este stresant şi greu şi pentru noi. Psihologii vorbesc din spatele birourilor şi de asta cred că e uşor. Noi nu avem un program fix, plecăm acasă atunci când terminăm. Sunt zile când ajungem la ora cinci dimineaţa la serviciu şi plecăm la opt seara. Şi nu trebuie doar să strângem gunoiul, îl mai şi alegem pe categorii. Dar trebuie să facă cineva şi meseria asta", spune, resemnat, Sorin Lăcătuş, muncitor la SC Getesib SA.

Şi americanii sunt stresaţi

Topurile naţionale şi internaţionale realizate de specialişti în domeniul psihologiei muncii diferă atunci când vine vorba de cele mai stresante meserii. Asta pentru că, în România se pune accentul pe resposabilitatea pe care o presupune locul de muncă. În schimb, străinii iau în considerare programul de lucru şi activitatea propriu-zisă.

Un top efectuat de compania americană SkillSoft situează angajaţii din IT ca fiind în fruntea topului cu meserii solicitante psihic. Timpul petrecut la birou, în faţa calculatorului, îi epuizează atât fizic, cât şi psihic. În rândul stresaţilor mai intră medicii, inginerii, oamenii din vânzări şi marketing, cei din educaţie şi finanţe. Pentru americani este stresant chiar şi să fii preot.

---

Mai puţini angajaţi, pericol

Reprezentanţii Bestjobs Neogen, site de recrutare, ne atrag şi ei atenţia asupra mediilor de lucru stresante. "Stresul este mai mare, indiferent de domeniu şi de meserie, în companiile/departamentele cu mai puţini angajaţi decât este necesar. De exemplu, trei persoane fac munca a opt persoane. Vezi cazul Raluca Stroescu. Iar ca tip de muncă, sunt mai stresaţi cei care au preponderent activităţi de rutină, decât cei care-şi folosesc şi creativitatea. De aici, şi practica multinaţionalelor de a avea diferite programe de resurse umane: premii pentru idei, traininguri în afara firmei etc.", a declarat, pentru SIBIANUL, Ana Bărbuneanu, development manager Bestjobs Neogen.

---

Mai multe job-uri, stres mai puţin

Cei care ocupă meserii stresante nu trebuie să dispere. Există soluţii multiple pentru a îndepărta acest fenomen. Preotul ne îndeamă la o viaţă centrată pe rugăciune, medicul să mâncăm sănătos şi să ne luăm pauze scurte, iar psihologul ne recomandă terapii prin metode de relaxare sau hipnoză. "Foarte multe persoane vin la mine cu stres profesional", spune Radu Vulcu, psihoterapeut formator la Spitalul de Psihiatrie "Gh. Preda" Sibiu.

Terapeuţii ne mai propun o soluţie pentru a scăpa de stresul profesional. Este o soluţie care nu funcţionează la oricine, doar la cei cu mare chef de muncă: să avem mai multe locuri de muncă. "Monotonia şi rutina sunt factori care determină stresul. Dacă o persoană are mai multe job-uri, poate fi mai puţin stresat decât una care are unul singur în care face acelaşi lucru în fiecare zi", consideră Radu Vulcu.

---

Naţie de stresaţi

Stresul reprezintă un factor de risc profesional foarte frecvent, dar destul de puţin luat în considerare în România, deocamdată.

Studiile arată că românii se numără printre cei mai surmenaţi angajaţi ai continentului, situându-se pe locul II în Europa în această privinţă. Studiile arată că pe primul loc se afla lituanienii - 71%, românii - 70%, finlandezii - 25%, în timp ce olandezii sunt stresaţi doar în proporţie de 23%.

---

Feriţi-vă de stres

Cercetătorii atrag atenţia asupra faptului că angajaţii cu funcţii solicitante psihic trăiesc mai puţin şi sunt predispuşi la boli de inimă, cancer şi astm. În plus, statisticile demonstrează că persoanele stresate la slujbă se confruntă cu probleme de nutriţie, consum ridicat de alcool, migrene, insomnii şi chiar infertilitate. Boli care mai pot apărea în condiţii de stres sunt migrenele, insomniile, problemele respiratorii, dar şi scăderea capacităţii de concentrare. Cercetătorii cred ca stresul pune în pericol sistemul imunitar prin efectele pe care le produce asupra sistemului nervos.

---

Stres pozitiv şi negativ

Stresul este de două feluri: pozitiv şi negativ. Cel pozitiv apare atunci când nivelul de stres este este destul de mare încât să motiveze o persoană să acţioneze pentru a realiza ceva. Persoana devine concentrată, energică, motivată, creativ, stimulat.

Stresul negativ apare atunci când nivelul stresului este prea ridicat sau prea scăzut şi corpul sau mintea încep să răspundă negativ la agenţii de stres.